Gospodăriile din România au plătit electricitatea, în primul semestru din 2026, la prețuri cu 51,9% peste cele din aceeași perioadă a anului 2025. Este cea mai mare creștere din Uniunea Europeană (UE), potrivit datelor Eurostat publicate pe 30 octombrie, prezentate de BZI.
Media europeană a mers în direcția opusă: 0,28 euro pentru un kilowatt-oră (kWh), după o reducere de 2,2%. Comparația are însă alt reper: semestrul al doilea din 2025, nu primele șase luni ale acelui an.
Pentru bugetele familiilor contează și ce pot cumpăra veniturile încasate. Când tarifele sunt ajustate la puterea de cumpărare, România se află, alături de Polonia și Cehia, între țările unde energia apasă cel mai mult asupra cheltuielilor gospodăriilor.
Scumpirea cea mai mare nu înseamnă și cel mai ridicat tarif
Bilanțul european al electricității arată majorări în 13 țări, reduceri în 11 și prețuri nemodificate în trei state. În clasamentul creșterilor anuale, după România urmează Irlanda, cu 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%.
Cele mai ample reduceri s-au înregistrat în Danemarca, unde prețul a coborât cu 31,7%, și în Luxemburg, cu o ieftinire de 24,1%.
Clasamentul tarifelor nominale, adică al sumelor pe kilowatt-oră înainte de raportarea la puterea de cumpărare, are alți lideri. Extremele pentru consumatorii casnici au fost:
- Irlanda: 0,39 euro/kWh, cel mai ridicat tarif;
- Germania și Belgia: 0,36 euro/kWh;
- Ungaria: 0,11 euro/kWh, cel mai mic preț;
- Malta și Bulgaria: aproximativ 0,13 euro/kWh.
Retragerea plafonării și taxele se reflectă în facturi
În România, plafonarea electricității pentru gospodării și firme a fost eliminată în iunie 2025. Polonia a retras protecția similară destinată populației la sfârșitul aceluiași an. Astfel, în primele șase luni din 2026, consumatorii din cele două țări au fost mai expuși schimbărilor de pe piață.
Aceste intervenții făceau parte din sprijinul introdus în timpul crizei energetice: guvernele limitaseră prețurile, reduseseră taxele și acordaseră subvenții populației și companiilor. O parte dintre ajutoare au dispărut odată cu relaxarea pieței.
Olanda a păstrat restituirea anuală a taxei pe energie. Letonia și Portugalia au continuat, la rândul lor, facilitățile destinate unor categorii de consumatori.
Componenta fiscală are o pondere importantă în suma achitată. În semestrul întâi din 2026, taxele și impozitele însumau 28,4% din tariful final al curentului pentru gospodăriile europene. La gaze, ponderea era de 32,1%.
Revenirea treptată a taxelor la nivelurile anterioare reducerilor temporare explică de ce scăderile de pe piața angro, unde energia se tranzacționează înainte de furnizarea către consumator, nu s-au transmis integral în facturi. Acestea rămân peste valorile de dinaintea crizei energetice din 2022, declanșată după invazia Rusiei în Ucraina.
Gazele s-au ieftinit în medie, dar România este între țările cu majorări mari
Pentru gospodăriile europene, gazele naturale au ajuns în prima jumătate din 2026 la o medie de 0,11 euro/kWh. Reducerea de 10,2% a coborât tariful la minimul perioadei începute în primul semestru din 2022. Față de primele șase luni din 2025, scăderea a fost de 3,5%.
În comparația anuală, 12 state membre au consemnat ieftiniri, iar alte șapte au avut creșteri. Bulgaria, Grecia și Spania au înregistrat cele mai importante reduceri. România, Croația și Slovacia s-au aflat la capătul opus, cu cele mai mari majorări.
Prețurile nominale ale gazelor pentru populație au avut următoarele extreme:
- Suedia: 0,22 euro/kWh, cel mai mare nivel;
- Olanda: 0,16 euro/kWh;
- Franța și Portugalia: 0,13 euro/kWh;
- Ungaria: 0,03 euro/kWh, cel mai mic tarif;
- Croația: 0,05 euro/kWh;
- România și Slovacia: aproximativ 0,06 euro/kWh.
După raportarea la puterea de cumpărare, Suedia rămâne în fruntea piețelor scumpe pentru gaze, urmată de Portugalia și Olanda. La polul costurilor celor mai mici se află Ungaria, Luxemburg și Croația.
Companiile au beneficiat, la nivel european, de o reducere anuală de 5,4% a prețului electricității. Media pentru consumatorii non-casnici a ajuns la aproximativ 0,18 euro/kWh, în timp ce gazele au avut un tarif mediu de 0,0616 euro/kWh.
Producția regenerabilă reduce expunerea la prețul gazelor
Sursele din care este produs curentul influențează costurile pieței. Folosirea energiei eoliene și solare poate diminua dependența de combustibili fosili și expunerea la oscilațiile tarifelor gazelor.
Estimările Agenției Europene de Mediu indică un cost suplimentar de aproximativ 13 miliarde de euro pe piețele europene angro de electricitate, provocat de fluctuațiile prețurilor gazelor în primele 16 săptămâni din 2026.
Pentru același interval, modelul de calcul estimează că producția regenerabilă ar fi permis economisirea a 29 de miliarde de euro. Sumele privesc piața angro și nu reprezintă reduceri directe ale facturilor casnice.
Sursele regenerabile au furnizat 44% din electricitatea produsă în Uniune în perioada analizată. Influența centralelor pe gaze asupra prețului angro a variat însă mult: acestea l-au determinat în 66% dintre cazuri în Italia, în 55% în Cehia și în numai 9% în Spania.
O contribuție mai mare a producției regenerabile poate reduce intervalele în care centralele pe gaze, cu costuri mai ridicate, stabilesc prețul curentului.
Europa începe sezonul rece cu rezerve sub nivelul obișnuit
ACER estimează că, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, Europa a plătit cu 18-33 de miliarde de euro mai mult pentru gazele importate.
Livrările de gaze naturale lichefiate din Qatar prin Strâmtoarea Ormuz au fost întrerupte. Europa și Asia au intrat astfel într-o competiție mai puternică pentru aprovizionarea din surse alternative.
La 1 noiembrie, gradul de umplere a depozitelor europene era de 74,62%, sub media calculată pentru ultimii nouă ani. Rezervele mai mici însoțesc riscul ca tensiunile geopolitice și întreruperile aprovizionării să anuleze ieftinirile din prima parte a anului.
Gazele sunt folosite și la producerea electricității, astfel că eventualele creșteri ale prețului acestui combustibil se pot transmite către tarifele la curent.
