Beijingul ar urmări să construiască o alternativă utilizabilă la dolar, fără să preia obligațiile asociate principalei monede mondiale. Aceasta este interpretarea formulată în octombrie de Zongyuan Zoe Liu, cercetător principal pentru studii despre China la Council on Foreign Relations, într-o analiză publicată în Foreign Affairs.
„Un respectabil loc al doilea sau chiar un important loc al treilea ar fi suficient pentru a sparge monopolul efectiv al dolarului și pentru a limita capacitatea Statelor Unite de a impune unilateral sancțiuni financiare, scutind totodată China de efortul și costul menținerii supremației monetare”, a scris Liu, în traducere.
Comparația aleasă pentru a descrie ambiția monetară a Chinei vine din industria băuturilor răcoritoare: „Din perspectiva Beijingului, misiunea este să facă din renminbi Pepsi-ul dolarului-Coca-Cola: niciodată liderul pieței, dar utilizabil la nevoie și mai mult decât capabil să țină sub presiune liderul dominant”, a explicat cercetătoarea.
Controlul asupra capitalului cântărește mai mult decât supremația monetară
În evaluarea lui Liu, înlocuirea dolarului ar cere deschiderea piețelor de capital. Aceasta ar amenința puterea Partidului Comunist de a decide cine primește finanțare și în ce condiții. Unele elite chineze păstrează, la rândul lor, dolari în străinătate ca formă de protecție împotriva persecuției politice interne.
Precedentul pentru riscul sancțiunilor este Rusia, exclusă din sistemul financiar după invadarea Ucrainei în 2022. O rețea suficient de extinsă de tranzacții în yuani ar putea permite Chinei să ocolească eventuale restricții americane bazate pe dolar, consideră Liu.
Analogia comercială are însă propriul contrast: potrivit publicației Fortune, Pepsi a pierdut teren față de Coca-Cola, iar KFC a anunțat că va înlocui băuturile PepsiCo cu produsele rivalului în cele 3.700 de restaurante ale sale din Statele Unite.
Plățile internaționale nu sunt suficiente pentru o monedă globală
China sprijină deja utilizarea yuanului, numit și renminbi, de către companii din peste o sută de țări și pe tot mai multe piețe de mărfuri. În iunie, Cross-Border Interbank Payment System, sistemul chinez de plăți interbancare transfrontaliere, avea 1.829 de participanți. Aceștia puteau trimite bani către peste 5.200 de bănci din 191 de țări.
Amploarea operațiunilor rămâne totuși o mică parte din cea a sistemului dominat de Statele Unite, subliniază Liu. Pentru o monedă globală contează și ce se întâmplă înainte și după efectuarea unei plăți.
Cercetătoarea distinge patru funcții, pentru care China a făcut progrese diferite:
Stabilirea prețurilor. Exportatorii chinezi continuă să factureze în dolari și schimbă încasările în yuani chiar înainte de a aduce banii în țară. Beijingul promovează însă repere de preț în moneda proprie pe bursele interne de mărfuri, cu rezultate în cazul litiului.
Finanțarea. Din 2023 până la jumătatea anului 2026, băncile chineze au majorat la mai mult decât dublu împrumuturile în yuani acordate debitorilor din străinătate. Banca Populară a Chinei are acorduri de swap valutar, adică de schimb între monede, cu 32 de bănci centrale și autorități monetare străine.
Transferul riscului. Unele companii de stat au început să achite în yuani asigurările pentru transporturile de mărfuri. Pașii în această direcție sunt mai modești.
Reinvestirea. Cei care încasează yuani trebuie să îi păstreze și să îi plaseze în active în aceeași monedă, în loc să îi convertească. Liu consideră această etapă veriga cea mai slabă.
Accesul străinilor la acțiunile și obligațiunile chineze a fost extins, dar restricțiile imprevizibile asupra circulației capitalului rămân o preocupare. În martie, investitorii străini dețineau 1,6% din piața chineză a obligațiunilor, comparativ cu 27% pe piața americană.
„Fără un volum mult mai mare de active în renminbi pe care străinii să le poată cumpăra și vinde liber, renminbi nu poate nici pe departe să înlocuiască dolarul”, a subliniat Liu.
Industria energiei curate ar putea susține cererea de yuani
O altă cale ar fi folosirea poziției industriale a Chinei pentru a impune moneda proprie în comerțul cu produse esențiale. Liu indică mineralele critice, echipamentele pentru energie curată și infrastructura electrică utilizată de tehnologiile verzi.
China domină deja o mare parte a lanțului de aprovizionare din acest domeniu și promovează standarde construite în jurul tehnologiilor companiilor chineze. Posibila evoluție monetară depinde însă de păstrarea și consolidarea acestei poziții industriale.
„Dacă China își consolidează dominația asupra acelui ecosistem industrial, folosindu-și avantajele de scară și de cost pentru a împiedica rivalii să o ajungă din urmă, ar putea obține suficientă influență pentru a stabili în renminbi prețurile acelor exporturi esențiale, greu de înlocuit, punând bazele unui «yuan verde» care ar putea, în cele din urmă, să înlocuiască petrodolarul”, a estimat cercetătoarea.
Războiul cu Iranul pune sub presiune mecanismul petrodolarului
Rolul dolarului în comerțul cu petrol se sprijină pe acordul încheiat în 1974 între Statele Unite și Arabia Saudită. Regatul accepta să stabilească în dolari prețul petrolului și să plaseze surplusurile în active americane.
În schimb, Washingtonul garanta securitatea Arabiei Saudite. Angajamentul includea trupe în regiune, furnizarea de armament avansat și asigurarea navigației libere prin Strâmtoarea Ormuz.
Războiul cu Iranul a ridicat îndoieli privind acest aranjament. După 40 de zile de bombardamente asupra Iranului și protecție permanentă pentru navele comerciale, Statele Unite nu restabiliseră integral traficul prin strâmtoare.
Atacurile iraniene cu rachete și drone au produs avarii importante aeronavelor, radarelor și bazelor americane. Sistemele americane de apărare antiaeriană nu au reușit să protejeze complet infrastructura energetică esențială a aliaților din Golf.
„Pagubele suferite de economiile din Golf ar putea încuraja reducerea economiilor lor plasate în active străine”, a avertizat Deutsche Bank în martie, în traducere.
Banca a legat perspectiva utilizării yuanului pentru petrol de informațiile despre condițiile de trecere prin strâmtoare: „În acest context, informațiile potrivit cărora trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea fi permisă în schimbul plăților pentru petrol în yuani trebuie urmărite îndeaproape. Conflictul ar putea fi ținut minte drept un catalizator important al erodării dominației petrodolarului și al începuturilor petroyuanului”, a adăugat Deutsche Bank.
