Cu ajutorul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), 106.932 de oameni și-au găsit un loc de muncă din ianuarie până în septembrie 2026. Dintre ei, 52.019 aveau peste 45 de ani: aproape jumătate, mai exact 48,6%, din toate angajările sprijinite prin măsurile agenției.
Bilanțul ANOFM, publicat marți, 27 octombrie 2026, este prezentat de Ziare.com. Aceste rezultate descriu activitatea agențiilor de ocupare, nu ansamblul recrutărilor din economie. Instituția ajută în special oameni care întâmpină obstacole la angajare sau la revenirea în activitate, inclusiv persoane cu șomaj îndelungat ori calificări reduse.
Evaluările individuale ale agenției au încadrat 24.557 dintre beneficiari în categoriile greu sau foarte greu ocupabile. Alți 19.851 erau tineri care anterior nu munceau, nu studiau și nu participau la pregătire profesională, categorie denumită NEET. Aceasta cuprinde și persoane trecute de 25 de ani, de unde și numărul mai mare decât cel al angajaților sub această vârstă.
Distribuția beneficiarilor arată atât diferențele de vârstă, cât și nivelurile de educație predominante:
- 20.097 dintre persoanele angajate aveau peste 55 de ani, fiind incluse în grupa celor trecuți de 45 de ani.
- 20.726 aveau vârste între 35 și 45 de ani.
- 16.903 nu împliniseră 25 de ani.
- 37.206 absolviseră liceul, cea mai numeroasă categorie după studii.
- 23.579 proveneau din școli profesionale.
- 23.570 aveau studii gimnaziale.
Ofertele se concentrează în vânzări și în relația cu clienții
Pentru candidații care caută un post, oferta diferă mult între ocupații. Platforma eJobs înregistrase, de la începutul anului, peste 170.000 de anunțuri de angajare, conform datelor preluate de Ziare.com. Vânzările, serviciile pentru clienți și activitățile administrative și logistice adunau o parte importantă a acestora.
Volumele de recrutare și veniturile raportate de platformă conturează următoarea situație:
Vânzările aveau aproape 70.000 de oferte. Pentru specialiștii din domeniu, salariul net indicat era de aproximativ 4.500 de lei, cu posibilitatea unei componente variabile legate de rezultate.
Serviciile pentru clienți însumau aproximativ 30.000 de oferte. Un specialist în asistență pentru clienți avea un venit net mediu de aproximativ 3.600 de lei la nivel național.
Activitățile administrative și logistice aveau alte 25.000 de oferte.
Pentru contabili, venitul mediu raportat era de 5.500 de lei net lunar.
Recrutările se adresau debutanților, candidaților cu experiență de doi până la cinci ani și specialiștilor care depășiseră cinci ani de activitate. Engleza apărea drept cerință în aproape jumătate din anunțurile publicate în cursul anului. Pentru relațiile cu clienții erau căutate frecvent și germana, franceza, italiana, spaniola și maghiara.
Preferințele candidaților nu se suprapun însă integral peste posturile oferite. Vânzările, relațiile cu clienții și logistica primesc numeroase candidaturi și continuă să recruteze. Există interes și pentru secretariat ori activități administrative interne, cunoscute drept back-office, unde numărul oportunităților este mai restrâns.
Planurile firmelor includ atât extinderi, cât și reduceri de personal
Angajările realizate și anunțurile publicate trebuie deosebite de intențiile companiilor. Cercetarea ManpowerGroup Employment Outlook Survey a consultat 525 de angajatori români în intervalul 1-31 iulie 2026, întrebându-i cum estimează că se vor modifica echipele în perioada octombrie-decembrie.
Rezultatele, prezentate în septembrie și relatate de Ziare.com, arătau că 27% plănuiau să recruteze pentru extinderea echipelor, iar 22% anticipau diminuarea personalului. Jumătate dintre participanți estimau păstrarea efectivelor.
Perspectiva netă de angajare, indicatorul care compară intențiile de extindere cu cele de reducere și este ajustat pentru influențele sezoniere, se situa la 4% în România. Media globală era de 29%. Studiul indica o îmbunătățire de 15% comparativ cu trimestrul precedent.
„Am plecat în concediu cu o imagine negativă, dar ne-am întors și vedem o imagine mai bună în ceea ce privește perspectivele de angajare. Pare că am ieșit din zona cu minus în care ne-am aflat în ultimul trimestru. Totuși, România nu se poziționează unde trebuie, chiar dacă nu suntem noi cei care o duc cel mai rău”, a declarat Miguel Trindade, Country Manager al ManpowerGroup România, la prezentarea studiului.
Construcțiile și imobiliarele conduceau clasamentul sectorial, cu o perspectivă netă de 16%. Comerțul și logistica urmau cu 12%, iar ospitalitatea avea 8%. Valori pozitive apăreau și în producție, finanțe și asigurări, respectiv în sectorul public.
În schimb, intențiile de recrutare se diminuau în domeniul informatic, în serviciile profesionale și tehnice, precum și în utilități și resurse naturale.
Autorii cercetării legau necesarul de lucrători din construcții inclusiv de proiectele PNRR ajunse spre finalul implementării. În logistică, cererea era alimentată de extinderea depozitelor și a distribuției.
Posturile vacante sunt puține față de media europeană
Dimensiunea ofertei de muncă apare și în statisticile europene prezentate de Ziare.com. Datele Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026 indicau o rată a posturilor vacante de 0,5% în România, față de 2% în Uniunea Europeană. Nivelul românesc era cel mai redus dintre statele membre cu informații comparabile.
Disponibilitatea unui post nu înseamnă automat că acesta poate fi ocupat de orice candidat. La nivel european, firmele din construcții sau transporturi pot căuta urgent personal, în timp ce persoanele fără serviciu din alte localități nu au pregătirea cerută ori posibilitatea de a se muta.
Pentru 2025, statisticile Eurostat arătau că lucrau 69% dintre locuitorii României cu vârste între 20 și 64 de ani. Media europeană era de 76,1%, România situându-se printre țările cu cele mai scăzute rate de ocupare.
În cazul femeilor, proporția celor care aveau un serviciu era de 59,5%. Distanța față de rata de ocupare a bărbaților ajungea la 18,7 puncte procentuale, aproape de două ori media europeană.
Recrutarea debutanților depinde de bugete și de pregătire
Pentru posturile de început de carieră, denumite entry-level, cercetarea ManpowerGroup arată diferențe între sectoare inclusiv acolo unde intențiile generale de recrutare sunt mai slabe.
„36% dintre angajatori spun că vor crește angajările pentru segmentul entry-level, 36% au spus că nici nu vor angaja, dar nici nu vor scădea angajările pentru ei și 27% dintre ei au spus că vor avea o scădere. Dacă ne uităm la sectoarele de activitate, o să vedem că sectorul finanțe și asigurări are 59% în ceea ce privește creșterea angajărilor, mai avem pentru producție 42% care spun că, la fel, cresc angajările pentru entry-level și mai avem un al treilea sector care vine tot puternic din spate, IT-ul”, a declarat Cristina Petre, Marketing Manager în cadrul ManpowerGroup România, la prezentarea datelor cercetării.
Automatizarea și inteligența artificială schimbă o parte dintre sarcinile atribuite anterior angajaților fără experiență. Totuși, în cercetare, constrângerile financiare și lipsa competențelor necesare cântăresc mai mult în hotărârile privind recrutarea debutanților.
Companiile invocă și cheltuielile de pregătire a unui nou angajat, mai greu de suportat în perioade de incertitudine economică. Reducerea recrutărilor la început de carieră limitează, la rândul ei, accesul tinerilor la experiența solicitată ulterior pentru posturi mai bine plătite.
Angajații evaluează mai slab șansele de promovare
Greutățile nu se opresc la găsirea unui loc de muncă: ele apar și după angajare. Studiul Top Angajatori 2026, întocmit de Undelucram.ro și prezentat de Ziare.com, se bazează pe aproximativ 120.000 de recenzii ale angajaților și foștilor angajați, publicate din 16 octombrie 2025 până în 15 octombrie 2026.
În rândul firmelor care permit comparația cu 2024, cea mai mare deteriorare a evaluărilor privește promovarea și dezvoltarea profesională. Și mulțumirea față de salarii a scăzut. Aprecierile despre regulile interne și valorile companiilor au rămas, în schimb, relativ stabile.
„Datele din acest an arată o diferență tot mai clară între angajatorii care reușesc să construiască o experiență profesională coerentă și restul pieței. Salariul și flexibilitatea rămân importante, dar rezultatele indică o legătură puternică între evaluarea generală a unui angajator, calitatea managementului și felul în care regulile și valorile sunt aplicate în practică. Salariul îi aduce pe oameni într-o companie, managementul și cultura îi fac să rămână și să o recomande. Iar un angajator bun este cel care nu te pune să alegi între un salariu corect, un șef bun și un viitor în companie”, a declarat Costin Tudor, CEO al Undelucram.ro, despre rezultatele studiului Top Angajatori 2026.
El a precizat că, la aproximativ o treime dintre firmele analizate, remunerația a obținut cel mai slab calificativ dintre criteriile clasamentului. Companiile cu evaluări generale ridicate erau apreciate și pentru conducere, aplicarea consecventă a regulilor și relațiile dintre salariați și superiori.
Energia, asigurările și serviciile financiare aveau aprecieri mai bune. La polul evaluărilor mai slabe se aflau serviciile medicale, curieratul și externalizarea proceselor de afaceri, denumită BPO. În domeniul informatic și al comunicațiilor, flexibilitatea programului era apreciată, dar posibilitățile de avansare primeau evaluări mai rezervate.
Transparența salariilor rămâne în procedură legislativă
Diferența dintre salariul dorit și cel oferit aduce în discuție și transparența plății. Termenul până la care România trebuia să transpună Directiva europeană 2023/970, 7 iunie 2026, a trecut deja, relatează Ziare.com. Proiectul de lege pentru aplicarea ei în țară se află la Camera Deputaților, unde urmează să fie dezbătut.
Prevederile europene descrise de publicație includ comunicarea salariului de pornire sau a intervalului de plată suficient de devreme pentru o negociere informată, inclusiv în anunț ori înaintea interviului. Ele prevăd și interdicția solicitării istoricului salarial al candidatului, precum și accesul angajaților la criteriile obiective după care sunt stabilite și modificate remunerațiile.
Aceste obligații trebuie diferențiate de regulile naționale deja în vigoare: adoptarea și publicarea legii de transpunere sunt etapele de care depinde introducerea lor în legislația românească.
Preferința candidaților pentru salarii afișate apare într-un alt sondaj ManpowerGroup, din iunie 2026, prezentat de Ziare.com. Cercetarea a cuprins 2.676 de participanți din cinci țări, inclusiv 242 din România. Dintre toți respondenții, 80% preferau să candideze la anunțuri cu interval salarial, iar aproximativ 70% asociau transparența cu decizii de remunerare mai echitabile.
Doar aproximativ o treime dintre participanții români considerau că, în compania unde lucrează, activitățile de valoare egală sunt remunerate egal sau la niveluri apropiate.
Unele firme au început deja revizuirea procedurilor. Grupul BCR a deschis discuții interne despre grilele de salarizare și evaluarea posturilor, potrivit Ziare.com. GlobalLogic, Network One Distribution și Siemens Healthineers au prezentat măsuri pentru definirea mai clară a rolurilor și a regulilor de plată la un eveniment organizat de revista CARIERE.
