Ziare.com relatează că Bulgaria devansează pentru prima dată România la câștigul salarial mediu net. Sursa arată și că, de la 1 ianuarie 2027, salariul minim net bulgar va fi mai mare decât cel românesc.
România pierde astfel avantajul pe care îl avusese față de țara vecină în privința câștigurilor salariale.
Media netă din România a coborât la 5.688 de lei, echivalentul a aproximativ 1.065 de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, citate de Ziare.com. Pentru aceeași lună, Ziare.com indică un salariu mediu net mai mare în Bulgaria. Este vorba despre câștigul mediu, distinct de salariul minim stabilit pentru angajați.
Despre factorii care au apropiat veniturile din cele două țări, Laurian Lungu, economist și co-fondator al Consilium Policy Advisors Group, a explicat pentru Ziare.com: „Contextele celor două țări sunt sunt diferite. În primul rând, Bulgaria a intrat în zona euro și pare că ăsta a fost un motor. Aproape sigur fost un motor. E un factor care poate să contribuie la creșterea salariilor. Apoi, echilibrul macro este puțin diferit. Ei au un deficit anul acesta de minus patru, pe când noi ne chinuim să ducem sub minus șase și venim de la un minus nouă”.
Salariul brut mai mare nu asigură un net mai ridicat
De la 1 ianuarie 2027, Bulgaria va trece înaintea României și în comparația salariilor minime nete. Ziare.com indică 520 de euro rămași angajaților bulgari după reținerea taxelor, față de 510 euro pentru cei români.
Nivelurile brute și plata minimă pe oră sunt următoarele:
- În Bulgaria, minimul brut lunar va ajunge la 660 de euro, prin majorarea decisă pentru începutul anului viitor.
- În România, nivelul actual este de 4.325 de lei brut lunar, echivalentul a aproximativ 810 euro.
- Decretul bulgar fixează și remunerația minimă orară la 3,98 euro.
Diferența dintre suma brută, înainte de taxe, și cea netă, încasată efectiv de angajat, schimbă ordinea dintre țări. Lungu explică faptul că munca este impozitată mai puțin în Bulgaria: la venituri brute apropiate, salariatul bulgar păstrează mai mulți bani.
România păstrează avantajul la producția economică pe locuitor
Comparația salariilor diferă de cea a produsului intern brut (PIB) pe locuitor, indicator al producției economice raportate la populație. Bulgaria ocupă încă ultima poziție în Uniunea Europeană, cu 18.000 de euro, în timp ce România depășește 20.000 de euro.
Ambele țări au intrat în Uniunea Europeană în 2007 și s-au aflat frecvent spre finalul clasamentelor europene privind bunăstarea, dezvoltarea, salariile și infrastructura.
Avantajul României la PIB pe locuitor s-a restrâns însă. Ziare.com indică un decalaj de 10%, comparativ cu 20% în urmă cu un deceniu. Estimările Fondului Monetar Internațional citate de publicație plasează diferența la 3% până în 2030.
Lungu avertizează că firmele nu mai pot absorbi orice majorare
Pentru România, economistul pune în discuție creșterea salariului minim într-o perioadă de contracție economică. În evaluarea sa, acesta poate împinge în sus veniturile salariale, dar majorarea nu este neapărat potrivită pentru economie în ansamblu; contează și amploarea ei.
Lungu leagă o parte din pierderea competitivității de după pandemie de avansul salariilor, inclusiv de majorările ample din 2024, înaintea alegerilor. Competitivitatea privește aici capacitatea economiei de a concura prin costurile sale.
El descrie două căi pentru recuperarea acesteia: deprecierea monedei sau reducerea salariilor ori menținerea lor fără creștere în termeni reali, adică după luarea în calcul a inflației.
Economistul susține că recesiunea și scăderea cererii limitează posibilitatea unor majorări ample. În sectorul public, spune el, restricția este bugetară: lipsesc banii necesari pentru acoperirea unor salarii mai mari. Totodată, analiza Ziare.com leagă dificultatea reducerii taxării de deficitul bugetar ajuns la un nivel record în 2026.
Pentru companii, avertismentul privește cheltuielile cu personalul care nu mai pot fi suportate din marja de profit. În aceste condiții, continuarea majorărilor poate provoca disponibilizări, închiderea unor firme mici și creșterea șomajului, apreciază Lungu.
El afirmă că 65.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă în ultimul an și avertizează că păstrarea aceleiași politici ar putea amplifica fenomenul.
În privința indexării, adică a ajustării salariilor în raport cu evoluția prețurilor, economistul a avertizat: „În momentul actual, ca economist, n-aș recomanda o indexarea salariilor peste rata inflației. Social, este de înțeles, dar atunci ajustarea o faci mai gradual. O indexare va fi greu de evitat pentru că politic va fi greu de apărat, dar contează cum o faci. Se poate face gradual, poate amânată puțin și clar sub rata inflației. Altfel, situația se va agrava economic”.
