Un salariu net care urcă de la 6.000 la 6.300 de lei permite mai puține cumpărături dacă, în același interval, prețurile cresc cu 6%. În acest exemplu orientativ, puterea de cumpărare pierde aproximativ 0,9%. Verificarea pornește de la banii încasați și de la evoluția prețurilor între aceleași două momente.
Comparația începe cu alegerea lunilor și a indicelui
Pentru salariu sau pensie se folosește suma netă, cea primită efectiv. O verificare anuală pune alături veniturile din aceeași lună a doi ani și prețurile aferente acelui interval. Procentul scumpirilor dintr-o singură lună nu poate fi comparat cu majorarea venitului pe un an.
Indicele armonizat al prețurilor de consum (HICP) permite compararea țărilor printr-o metodologie comună. Pentru salariul real calculat de Institutul Național de Statistică (INS), reperul este indicele național al prețurilor de consum. Cele două instrumente pot avea diferențe de metodă, iar indicele armonizat nu măsoară costul vieții fiecărei gospodării.
Calculul se face în următoarea ordine:
Se aleg țara, lunile și o singură serie statistică. Valorile indicelui trebuie să provină din aceeași serie.
Pentru modificarea prețurilor, valoarea indicelui din luna mai recentă se împarte la cea din luna de plecare. Rezultatul se înmulțește cu 100, apoi se scade 100.
Pentru modificarea venitului, suma netă nouă se împarte la cea veche și se înmulțește cu 100. Astfel se obține indicele venitului.
Pentru puterea de cumpărare, indicele venitului se împarte la indicele prețurilor corespunzător acelorași luni, apoi se înmulțește cu 100. O valoare sub 100 înseamnă că venitul cumpără mai puțin.
În exemplul salarial din deschidere, venitul are indicele 105, echivalentul unei majorări de 5%. Prețurilor le corespunde indicele 106. Operația 105 ÷ 106 × 100 dă aproximativ 99,06. Scumpirea folosită aici este o ipoteză de calcul, fără legătură cu o lună anume; procedeul se aplică și pensiei nete.
Există și un rezultat măsurat: pentru august 2026, INS a raportat un salariu mediu net de 5.688 de lei, mai mare cu 5,6% decât în august 2025. Indicele salariului real era însă 99,5%, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 0,5% a puterii de cumpărare pentru salariul mediu. Calculul utilizează indicele național.
Coșul familiei se verifică prin produse și cantități identice
Pentru cheltuielile unei gospodării, comparația cere aceeași selecție de produse și aceleași cantități în ambele perioade. Costul recent se împarte la costul anterior; din rezultat se scade 1, apoi se înmulțește cu 100. Procentul obținut descrie scumpirea acelui coș personal.
În statistica oficială, fiecare categorie primește o pondere, adică o importanță în calcul proporțională cu partea sa din cheltuielile consumatorilor. Ponderile indicelui armonizat se actualizează anual și sunt publicate odată cu datele pentru ianuarie. Pe parcursul anului rămân neschimbate, cu excepția corectării unor erori.
O gospodărie care alocă mai mult alimentelor ori încălzirii poate avea o evoluție a cheltuielilor diferită de media statistică. Analiza Băncii Centrale Europene arată că, de regulă, alimentele și utilitățile cântăresc mai mult în bugetele familiilor cu venituri mici.
La urmărirea unui produs contează și caracteristicile lui: dimensiunea ambalajului, producătorul, sortimentul și magazinul. Instituțiile statistice urmăresc articole definite precis și colectează lunar prețuri din regiuni și tipuri diferite de magazine, pentru ca schimbarea măsurată să fie comparabilă.
Datele României separă scumpirea lunară de cea anuală
Până la 9 noiembrie 2026, cele mai recente date complete HICP pentru România priveau septembrie. Rata anuală ajunsese la 6,5%, după 6,3% în august, potrivit comunicatului Eurostat din 16 octombrie 2026. România înregistra cel mai ridicat procent dintre statele Uniunii Europene, în timp ce media Uniunii și cea a zonei euro erau de 3,8%.
Între aceste două luni, ritmul anual s-a accelerat. Separat, comparația septembrie cu august 2026 arăta o scumpire medie de 0,8%.
Bazele de calcul explică diferența. Dacă nivelul din august 2026 este fixat ipotetic la 100, cel din septembrie devine 100,8. Pentru comparația anuală, punctul de plecare este septembrie 2025: un nivel de 100 atunci corespunde unuia de 106,5 în septembrie 2026.
Alăturarea a două rate anuale nu stabilește cât s-au modificat prețurile între lunile respective. Pentru această operație sunt necesare valorile indicelui aferente celor două luni, extrase din aceeași serie.
În februarie 2026 au intrat în vigoare schimbări metodologice: perioada comună de referință a indicilor a devenit 2025 = 100, iar clasificarea europeană a consumului individual după destinație a trecut la versiunea 2 (ECOICOP 2). Seriile cu vechea clasificare au fost arhivate. Alegerea consecventă a seriei rămâne necesară pentru calcul.
O scumpire mai lentă se aplică prețului deja majorat
Prețul unui produs este suma în lei cerută la cumpărare. Rata inflației exprimă modificarea medie a prețurilor bunurilor și serviciilor: pentru rata anuală, reperul este luna corespunzătoare din anul precedent; pentru cea lunară, luna imediat anterioară.
Un exemplu orientativ pornește de la un produs de 10 lei. Majorarea cu 10% îl duce la 11 lei. Următoarea creștere, de numai 5%, se aplică acestei sume și duce prețul la 11,55 lei. Procentele ilustrează mecanismul pentru acel produs, nu o evoluție statistică a întregii piețe.
Același efect se acumulează de la un an la altul. Pornind de la o valoare ipotetică de 100 de lei pentru media anului 2020 și aplicând ratele medii anuale ale României, rezultă:
- 2021: inflație medie de 4,1%, valoare de 104,10 lei.
- 2022: inflație medie de 12,0%, valoare de 116,59 lei.
- 2023: inflație medie de 9,7%, valoare de 127,90 lei.
- 2024: inflație medie de 5,8%, valoare de 135,32 lei.
- 2025: inflație medie de 6,8%, valoare de 144,52 lei.
Fiecare rată se aplică rezultatului anului anterior, nu sumei inițiale. În trecerea dintre 2022 și 2023, procentul anual se reduce, dar valoarea calculată continuă să urce. Aceste sume exprimă medii anuale; nu sunt prețuri de la finalul anilor și nici costul unei liste fixe dintr-un magazin.
Pentru intervalul 2016-2025, creșterea cumulată a prețurilor de consum din România a fost de 61,8%. Procentul privește ansamblul măsurat, fără să descrie fiecare produs ori cumpărăturile unei anumite familii.
Ieftinirea generală presupune o scădere efectivă a prețurilor
Cât timp rata rămâne pozitivă, media prețurilor depășește nivelul perioadei de comparație. La o rată anuală de 0%, media este egală cu cea din luna corespunzătoare a anului precedent; prețurile nu revin astfel automat la nivelurile de acum câțiva ani.
Reducerea nivelului general al prețurilor se numește deflație. Un produs se poate ieftini chiar dacă media continuă să crească, astfel că o reducere izolată la raft nu înseamnă deflație.
Publicarea datelor complete pentru octombrie 2026 era programată pentru 18 noiembrie 2026.
