Bugetul României a înregistrat o surpriză majoră în primele trei luni ale anului 2026, cu un deficit care a scăzut brusc la doar 1,03% din Produsul Intern Brut. Gaura din vistieria statului a ajuns la 21,09 miliarde de lei, o reducere masivă față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cifrele care arată o schimbare bruscă
Scăderea este spectaculoasă. Vorbim de o reducere de 1,25 puncte procentuale din PIB comparativ cu primul trimestru din 2025, când deficitul se situa la 2,28%. Mai exact, gaura bugetară este mai mică cu 22,56 miliarde de lei.
Cum s-a ajuns aici? statul a încasat mai mult și a cheltuit mai puțin.
Raportul oficial al Ministerului Finanțelor arată că deficitul a fost cu 6,27 miliarde de lei sub nivelul prognozat de Guvern. Iar veniturile bugetare au crescut accelerat. Încasările din TVA au urcat cu 17,7%, cele din impozitul pe venit cu 19%, iar impozitul pe profit a adus cu 21,8% mai mulți bani la buget. Nici taxele pe proprietate nu au stat pe loc, înregistrând o creștere abruptă de 29,7%, în timp ce accizele au pompat în buget 10,95 miliarde de lei.
Banii europeni, gura de oxigen a economiei
Dar adevărata gură de oxigen a venit de la Bruxelles. Potrivit Jurnalulnational, fondurile europene și banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au totalizat 13,2 miliarde de lei. Asta înseamnă un salt de 43,4% față de anul trecut.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat strategia din spatele acestor cifre. El a subliniat importanța sprijinirii mediului de afaceri și a gestionării riguroase a banului public.
„Am prioritizat susținerea mediului de afaceri prin injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, oferind firmelor capitalul de lucru necesar într-o perioadă de recalibrare economică. Deși am depășit țintele de colectare internă și am accelerat absorbția fondurilor europene, rămânem extrem de prudenți: cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public și o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât să menținem acest echilibru bugetar pe tot parcursul anului 2026”, a declarat ministrul, conform raportului oficial.
Unde a strâns statul cureaua
Pe lângă încasările mai mari, statul a reușit să și cheltuiască mai puțin. E drept că nu cu mult. Suma totală a plăților a scăzut cu 2,8%, oprindu-se la 179,85 miliarde de lei. Ministerul a obținut această performanță tăind direct din cheltuielile de personal și din subvențiile acordate.
Investițiile, în schimb, au atins 21,67 miliarde de lei în primul trimestru, majoritatea banilor venind din fonduri externe. Cheltuielile sociale s-au oprit la 63,54 miliarde de lei, o ușoară scădere față de anul precedent.
Ce înseamnă asta pentru buzunarul românilor
Bun, dar ce înseamnă toate cifrele astea pentru omul de rând? V-ați gândit vreodată cum vă afectează direct deficitul bugetar?
La prima vedere, veștile sunt bune. Un deficit ținut sub control înseamnă că Guvernul nu mai are presiunea de a introduce taxe noi pe parcursul anului pentru a acoperi găurile. Stabilitatea fiscală protejează, teoretic, puterea de cumpărare a populației.
Numai că lucrurile stau puțin diferit când te uiți mai atent. Raportul arată clar că statul face economii prin tăierea subvențiilor și reducerea cheltuielilor de personal. Această mișcare se poate traduce în facturi mai mari la anumite servicii publice, costul fiind, până la urmă, suportat tot de cetățean, sau poate pune o presiune suplimentară pe sistemul public de servicii.
