Noua lege a salarizării ar putea ridica impactul bugetar anual la 174 de miliarde de lei, față de 166 de miliarde de lei în prezent. Diferența înseamnă cheltuieli suplimentare de minimum 8 miliarde de lei pe an, echivalentul a 1,6 miliarde de euro. Raportat la nivelul prognozat acum, majorarea este de aproximativ 4,8%.
În același timp, schimbarea valorii de referință de la 4.325 RON, stabilită de Florin Manole, la 4.100 RON, decisă ulterior de Dragoș Pâslaru, ar urma să reducă veniturile pentru peste 60% dintre bugetarii cu salarii mici. Pentru mediul de afaceri, această majorare ar însemna un cost rigid suplimentar într-un buget deja tensionat. Cei 8 miliarde de lei în plus ar intra direct în anvelopa salarială a statului și ar pune presiune pe deficit.
Reforma salarizării este un jalon din PNRR, blocat de ani și mutat din cererea de plată 3 în cererea de plată 6. Comisia Europeană a aprobat renegocierea PNRR, însă plata banilor rămâne legată de implementarea reformelor asumate. În joc sunt 770 de milioane de euro care pot fi pierdute dacă reforma nu este dusă la capăt, în timp ce suma negociată efectiv pentru reforma salarizării este de 50 de milioane de euro, arată Financiarul.
Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și fost ministru al Muncii, susține că proiectul, în forma criticată de ea, crește costurile fără să rezolve dezechilibrele din sistem. Ea a declarat: „Dacă facem legea în actuala formă, proastă, impactul va fi de 174 miliarde, deci statul român va pune în plus, anual, minim 8 miliarde de lei, adică 1,6 miliarde de euro!!! Anual, în plus, 1,6 miliarde de euro. Adică înnebuneşti tot sistemul bugetar, ai majoritatea sindicatelor în stradă, ai convulsii sociale, iar «reforma» ta e că creşti cheltuielile cu salarizarea şi, implicit, deficitul cu care sunt în gură, de dimineaţă până seara, toţi «reformiştii».”
Tot Lia Olguța Vasilescu a criticat și formula negociată pentru PNRR: „Dar şi ca orice USR-ist care negociază prost pentru statul român, a acceptat ca dacă facem «reforma salarizării» să primim 50 de milioane de euro, iar dacă nu o facem să pierdem 770 milioane de euro!!! Mai proastă negociere sigur nu există!”
Presiunea bugetară apare și la nivel local. Jalonul din PNRR impune coeficienți identici în administrația locală pentru unitățile administrativ-teritoriale cu grupe de populație similare, fără să țină cont de diferențele efective de număr între orașe comparabile, exemplul invocat fiind Iași și Oradea. Aplicarea acestei reguli ar majora anvelopa salarială doar la Craiova cu 2 milioane de euro.
Un alt punct invocat este blocajul politic. PSD critică public presiunea de a vota noua lege și își motivează refuzul prin faptul că proiectul nu a fost văzut și analizat concret. Lia Olguța Vasilescu a spus: „Îmi explică şi mie cineva de ce este pus la zid PSD doar pentru că spune un lucru de bun-simţ: că nu poate vota o lege pe care nimeni nu a văzut-o încă? De ce acuzaţiile astea că PSD blochează «reformele lui Bolojan» şi, implicit, banii europeni?”
În fundal rămâne și istoricul ultimei mari rescrieri a salarizării. Legea 153/2017 a fost redactată de Lia Olguța Vasilescu în guvernul condus de Sorin Grindeanu, asistată de consilierul Ion Gibescu, iar la acel moment salariile din sectorul bugetar au fost majorate cu o medie de aproape 60%.
