Fiecare moștenitor poate cere separat partea care i se cuvine din economiile unui participant la Pilonul II. Cererea se depune la administratorul ultimului fond al persoanei decedate. Pentru plata într-o singură tranșă, administratorul are la dispoziție 30 de zile calendaristice din momentul în care primește cererea însoțită de toate actele necesare. Procedura privește cazurile în care participantul a murit înainte ca economiile să ajungă la un fond destinat plății pensiilor private.
Identificarea administratorului precedă cererea de plată
Primul pas este obținerea certificatului de deces și a documentului succesoral care stabilește beneficiarii și cota fiecăruia. Apoi trebuie identificat fondul la care persoana decedată a contribuit ultima dată.
Dacă fondul nu este cunoscut sau trebuie verificat dacă există economii în Pilonul II, moștenitorul poate trimite o solicitare scrisă Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La aceasta se anexează dovada decesului și documentul care confirmă calitatea de moștenitor. Administratorul poate fi verificat ulterior în registrul autorității, unde fondurile și administratorii Pilonului II au categorii separate.
Formularul public pentru identificarea fondului presupune folosirea datelor proprii ale solicitantului și confirmarea că acestea îi aparțin. Datele persoanei decedate nu trebuie introduse ca și cum ar fi ale celui care completează formularul.
Pilonul II funcționează separat de pensia publică. Casa Națională de Pensii Publice ține evidența participanților, însă plata moștenirii nu se solicită nici acestei instituții, nici ASF. Cererea ajunge la administrator, care trebuie contactat pentru formular, modalitatea de transmitere și cerințele referitoare la originale sau copii.
Actul succesoral stabilește partea fiecărui beneficiar
Soțul, copiii sau părinții nu primesc automat sume egale. Împărțirea urmează cotele înscrise în actul de moștenire. Într-un exemplu orientativ cu economii de 20.000 de lei și doi beneficiari, cota de trei sferturi înseamnă 15.000 de lei brut, iar cea de un sfert înseamnă 5.000 de lei brut. Încasarea efectivă depinde de eventualele taxe și cheltuieli de plată.
Articolul 38 al Legii nr. 411/2004 prevede câte un cont pentru fiecare moștenitor, deschis la ultimul fond al titularului decedat. Solicitările sunt individuale: fiecare beneficiar depune cererea sa și decide modalitatea de încasare.
Documentele cerute prin Norma ASF nr. 27/2017 sunt:
- Formularul prin care beneficiarul solicită plata.
- Certificatul care atestă decesul titularului.
- Certificatul de moștenitor, cel de legatar sau un document succesoral echivalent, care dovedește calitatea beneficiarului și partea cuvenită.
- Documentul de identitate al solicitantului.
- Pentru transfer bancar, documentul emis de bancă în care apar codul contului și numele titularului.
Ca document succesoral poate fi folosit inclusiv un certificat suplimentar, un act de împărțire voluntară a moștenirii sau o hotărâre definitivă a instanței. În funcție de situație, sunt necesare și certificatul de naștere pentru minor, o procură autentificată, documentul fiscal de identificare pentru persoanele fără cod numeric personal ori certificatul de handicap.
În cazul unui copil minor, reprezentantul legal sau curatorul formulează solicitarea. Suma se virează într-un cont al copilului sau se trimite prin mandat poștal la domiciliul acestuia.
Un împuternicit cu procură autentică poate depune documentele, dar nu poate încasa în locul moștenitorului. Transferul bancar se face într-un cont al beneficiarului.
Încasarea integrală și ratele au calcule fiscale distincte
Beneficiarul are următoarele opțiuni:
Încasarea întregii părți printr-o singură plată.
Plăți eșalonate pe o perioadă de maximum cinci ani, fără penalități pentru alegerea acestei variante.
Adăugarea sumei moștenite la propriile economii din Pilonul II, dacă beneficiarul participă la acest sistem.
Soldul folosit pentru plată rezultă din înmulțirea unităților de fond deținute cu valoarea unei unități. Administratorul utilizează cea mai recentă valoare raportată pentru ziua lucrătoare anterioară. Prin urmare, soldul unei informări mai vechi poate să nu coincidă cu suma calculată la plată.
Pentru pensiile plătite în intervalul 1 august 2025-31 decembrie 2027, articolele 100 și 157^6 ale Legii nr. 141/2025 prevăd o contribuție pentru sănătate de 10%, aplicată sumei care depășește plafonul de 3.000 de lei. Regula operează dacă beneficiarul nu este scutit.
Impozitul, tot de 10%, se aplică bazei impozabile rămase după deducerea contribuțiilor nete, a plafonului și a contribuției pentru sănătate, atunci când aceasta este datorată. Calculul și reținerea impozitului revin plătitorului, conform articolului 101 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2025.
Un calcul orientativ pentru un singur beneficiar pornește de la o plată brută de 10.000 de lei, în care contribuțiile nete reprezintă 6.000 de lei. Câștigul este, în acest caz, de 4.000 de lei.
În absența unei scutiri, contribuția pentru sănătate se aplică la 7.000 de lei și ajunge la 700 de lei. După deducerea plafonului și a acestei contribuții din câștig, baza de impozitare este de 300 de lei. Impozitul rezultat este de 30 de lei, iar suma rămasă beneficiarului ajunge la 9.270 de lei, înaintea eventualelor cheltuieli bancare sau poștale.
Alternativa din același exemplu este împărțirea brutului în zece plăți lunare egale, de 1.000 de lei fiecare. Taxele se calculează separat pentru fiecare rată, așa că suma încasată lunar nu se află împărțind la zece netul plății integrale.
Fiecare moștenitor poate solicita administratorului un calcul scris pentru cota sa, cu explicarea modului în care este utilizat plafonul fiscal. Înaintea alegerii modalității de încasare, poate cere brutul, reținerile și cheltuiala aferentă plății. Comisioanele bancare sau poștale diferă în funcție de administrator și de metoda aleasă.
Termenul de plată curge numai după completarea actelor
Administratorul trebuie să efectueze plata unică în 30 de zile calendaristice, calculate de la primirea solicitării și a tuturor documentelor necesare. Lipsa unor acte întrerupe termenul, care reîncepe după completarea cererii.
Pentru încasările eșalonate, norma ASF stabilește plata lunară pe data de 10 dacă solicitarea a fost finalizată până în ziua de 9 a lunii.
Când plata întârzie deși documentele sunt complete, primul demers este solicitarea unei explicații scrise administratorului. Dacă situația persistă, beneficiarul poate depune o petiție la ASF, folosind poșta, registratura, e-mailul sau formularul online. O convorbire telefonică nu echivalează cu înregistrarea unei petiții.
Autoritatea are la dispoziție 30 de zile de la înregistrare pentru răspuns. Verificările suplimentare pot justifica o prelungire de maximum 15 zile, cu informarea petiționarului.
Dreptul la economiile moștenite nu expiră după trei ani
Articolul 136 al Legii nr. 411/2004 stabilește că trecerea timpului nu stinge dreptul de a solicita plata. Perioada de trei ani se referă la informările administratorului, nu la pierderea economiilor.
Dacă transferul economiilor către un fond de plată avusese deja loc înaintea decesului, se verifică procedura fondului care achită pensia privată.
