Scumpirile schimbă vizibil comportamentul clienților din restaurante, iar tot mai mulți oameni își calculează atent comenzile atunci când ies în oraș. În contextul unei rate anuale a inflației de 10,9%, înregistrată în luna mai 2026, consumul nu mai are aceeași lejeritate ca în anii trecuți. Patronul unui lanț de fast-food spune că vede frecvent cum doi clienți aleg să împartă un singur fel principal și să bea din aceeași băutură răcoritoare, semn clar al presiunii exercitate de scumpiri asupra bugetelor.
Datele despre venituri explică această prudență. În aprilie 2026, câștigul salarial mediu net a fost de 5.843 de lei, cu 95 de lei sub nivelul din luna anterioară. În același timp, indicele câștigului salarial real a coborât la 97,6% față de martie 2026 și la 93,5% comparativ cu aprilie 2025. Nici pensionarii nu sunt feriți de această erodare. Pensia medie lunară din primul trimestru al anului 2026 a fost de 2.934 de lei, în scădere cu 0,8% față de trimestrul precedent, iar indicele pensiei reale a ajuns la 97,3%.
Potrivit Financiarul, aceste cifre se văd direct în alegerile făcute de clienți la masă, unde bugetul pentru ieșiri este gestionat din ce în ce mai strict. Oamenii renunță mai ușor la produse suplimentare și încearcă să reducă totalul bonului, într-un moment în care veniturile pierd teren în fața inflației.
În același timp, restaurantele sunt obligate să lucreze cu propriile costuri în creștere. Energia electrică este mai scumpă cu peste 55% într-un singur an, după eliminarea schemelor de sprijin. Frigiderele, cuptoarele și sistemele de ventilație înseamnă cheltuieli mai mari, care ajung în prețurile finale din meniu. Și transportul mărfurilor s-a scumpit puternic. Benzina a înregistrat o creștere de 30,55%, iar motorina de 36,85%. Fiecare aprovizionare cu carne, legume sau băuturi înseamnă costuri suplimentare pentru localuri.
Pentru operatorii din HORECA, efectul este dublu. Pe de o parte, plătesc mai mult pentru funcționare și logistică. Pe de altă parte, clienții comandă mai puțin, iar exact băuturile sau produsele suplimentare, la care acum se renunță mai des, erau cele care susțineau profitul și compensau scumpirile zilnice.
Impactul se vede clar și în zonele turistice. La Cheile Grădiștei, o noapte de cazare costă în 2026 525 de lei, față de 400 de lei în 2025, pentru aceleași condiții. Și masa în stațiune este mai costisitoare. O bere Edelweiss costă 32 de lei, iar o bere Heineken 20 de lei. La mâncare, o ciorbă ajunge la 29 de lei, iar un șnițel de pui la 39 de lei, fără absolut nicio garnitură inclusă pe nota de plată din 2026.
Toate aceste valori arată de ce clienții își schimbă obiceiurile la restaurant. Când veniturile reale scad, iar prețurile urcă pe tot lanțul economic, suma pe care oamenii sunt dispuși să o lase la masă rămâne tot mai limitată. Rezultatul este un consum mai mic, comenzi mai puține și porții împărțite mai des.
