În Eforie Nord, din județul Constanța, autoservirile au devenit o opțiune clară pentru turiștii care vor să își țină sub control bugetul de vacanță. La aceste unități, porțiile de mici sau garniturile ajung la aproximativ 8 lei, iar preparatele la grătar, precum pulpa de pui, ceafa de porc sau cârnații, costă în jur de 12-13 lei. În unele cazuri, și anumite feluri pe bază de pește sunt mai ieftine decât în restaurantele clasice.
Diferența importantă dintre cele două variante apare însă în valoarea finală a bonului. La capitolul mâncare gătită, iahnia de fasole ajunge la circa 15 lei, iar fasolea cu ciolan urcă la aproximativ 31 de lei. Ciorbele sunt vândute, de regulă, în intervalul 22-25 de lei porția. La pește, hamsia pornește de la aproximativ 40 de lei, sardinele ajung la circa 46 de lei, iar saramura poate pleca de la câteva zeci de lei și poate crește mult, în funcție de tipul de pește și de local.
Această diferență de tarif arată și felul în care este împărțită piața. Autoservirea merge pe volum mare și viteză de servire, cu prețuri mici la produsele de bază, în timp ce restaurantul clasic își susține tarifele prin servicii, ambianță și selecția de preparate. Pentru turist, efectul este simplu: poate reduce cheltuiala de la prânz fără să renunțe la mâncăruri tradiționale sau la preparate din pește. Potrivit Financiarul, această separare se vede deja nu doar în prețuri, ci și în modul în care clienții privesc cele două opțiuni.
Unii turiști spun deschis că aleg autoservirea tocmai pentru raportul dintre varietate și cost. „Părerea mea e că mai bună e autoservirea. Sunt mai multe produse, ai posibilitatea să alegi, le vezi și prețurile sunt diferite față de restaurante.” Un alt turist descrie un obicei repetat, nu o alegere de moment: „Noi prânzul îl luăm tot așa, la astea și ne-au plăcut foarte mult meniurile. Și nu în același loc, în mai multe”.
De partea cealaltă, restaurantele încearcă să justifice nota mai mare de plată prin confort și experiență. „Cred că restaurantul. Poți să-ți alegi ce, așa, ești servit, ești super ok”, spune un turist. Un altul completează: „Cred că e mult mai sigur și mult mai plăcut. Și locațiile sunt mult mai faine.” În acest context, pentru operatori devine clar că simpla listă de preparate nu mai este suficientă, iar diferențierea trebuie făcută prin serviciu și poziționare.
Există și autoserviri din cadrul unor complexe hoteliere care încearcă să combine prețul mai accesibil cu o ofertă apropiată de restaurant. Un client spune despre o astfel de experiență: „Mâncarea este de bună calitate, este în cadrul complexului hotelier, chiar bună: midii, calamar.” Iar pe segmentul preparatelor tradiționale, un alt turist afirmă: „Ciorbițele, tocănițele, grătarele. Toate sunt produse foarte bune”.
Cea mai mare variație de preț rămâne la pește, unde costul depinde mult de specie și de felul în care este gătit. Alexandru Munteanu, manager restaurant, explică orientarea către produse de sezon și preparate mai ușoare: „Le recomandăm pește de sezon, în această perioadă, pescuim stavrid, hamsie, calcan. Noi îl gătim în toate modurile, în general, lumea preferă acum în perioada foarte caldă peștele la plită și mâncarea cât mai ușoară.” Pentru turiști, concluzia practică este că cele mai previzibile cheltuieli rămân la preparatele de bază, unde autoservirea păstrează pragul de intrare la 8 lei pentru porții simple și la 12-13 lei pentru grătar, în timp ce peștele și saramura ridică rapid costul mesei.
