Uniunea Europeană ia în calcul introducerea unor noi taxe pe biletele de avion și pe produsele cu zahăr, în încercarea de a finanța viitorul buget comunitar pentru perioada 2028-2034 și de a acoperi rambursarea datoriei contractate după pandemie. Pentru firmele care operează în România, discuția are o miză directă, deoarece orice nouă resursă proprie a UE se reflectă în costuri care pot ajunge, cel puțin parțial, în prețurile plătite de consumatori.
Dimensiunea bugetului multianual estimat inițial de Comisia Europeană pentru 2028-2034 este de aproximativ două trilioane de euro. În iulie 2025, Comisia a prezentat cinci noi „resurse proprii” care ar urma să aducă aproximativ 44 de miliarde de euro anual. Parlamentul European vrea însă o țintă mai ridicată, de aproximativ 60 de miliarde de euro pe an, adică cu 16 miliarde peste nivelul avut în vedere de Comisie.
Disputa este alimentată de împărțirea statelor membre între contributori neți, care cer limitarea cheltuielilor, și beneficiari neți, care vor menținerea fondurilor pentru agricultură, infrastructură și reducerea decalajelor regionale. Pentru România, problema este dublă: păstrarea finanțărilor europene pe liniile tradiționale și evitarea unei presiuni suplimentare asupra costului de trai și asupra companiilor care funcționează deja cu marje reduse.
În cazul transportului aerian, impactul ar putea apărea rapid în prețul biletelor. Dacă va fi introdusă o taxă europeană pe zboruri, companiile aeriene vor avea de suportat o sarcină fiscală suplimentară peste costurile actuale de operare. În România, unde presiunea pe transport este deja ridicată, o astfel de majorare se poate reflecta în tarif, mai ales pe rutele sensibile la preț. Totuși, dosarul aflat în discuție nu indică valoarea exactă a taxei, modul de calcul și nici eventuale scutiri pentru anumite categorii de zboruri.
La alimente, presiunea ar putea veni prin costuri fiscale mai mari sau prin nevoia de reformulare a rețetelor. În funcție de mecanismul ales, taxarea poate viza zahărul ca materie primă, băuturile îndulcite sau produsele procesate cu adaos de zahăr. Nici în acest caz nu au fost anunțate pragurile și nivelurile de taxare, astfel că nu poate fi făcut încă un calcul exact al impactului asupra marjelor sau asupra prețului de la raft. Potrivit Financiarul, Parlamentul European împinge dezbaterea și spre alte variante de taxare, inclusiv servicii digitale, jocuri de noroc online și câștiguri de capital din criptoactive.
Negocierile pornesc într-un context tensionat. În iunie, președinția cipriotă a Consiliului propusese o reducere de aproximativ 2% față de planul Comisiei pentru bugetul UE. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a legat explicit alegerea dintre tăieri și venituri noi de dimensiunea viitorului buget. Fără venituri suplimentare sau contribuții naționale mai mari, cheltuielile propuse ar putea fi reduse cu aproximativ 66 de miliarde de euro pe an, echivalentul unei tăieri de aproape 40%.
Pentru România, această ecuație este dificilă. Dacă taxele europene vor fi aplicate, companiile aeriene și producătorii alimentari vor suporta costuri în plus. Dacă aceste taxe nu vor trece și nici contribuțiile statelor nu vor crește, presiunea se poate muta direct pe fondurile europene de care depind sectoare importante precum agricultura, infrastructura și coeziunea.
În prezent, incertitudinea fiscală este una dintre cele mai mari probleme pentru companii. Nu se știe când ar putea intra în vigoare măsurile, dacă vor fi aprobate, dacă taxa pe biletele de avion va fi uniformă sau diferențiată și nici dacă vor exista excepții pentru anumite tipuri de zboruri. La zahăr lipsesc tocmai elementele esențiale pentru bugetele companiilor: baza de impunere, pragurile și nivelul efectiv al taxei.
Contextul politic arată de ce decizia este încă departe. În UE există deja discuții despre extinderea costurilor pentru emisiile de carbon și asupra unor zboruri internaționale care pleacă din Europa. În majoritatea statelor, inclusiv România, există deja taxe naționale care vizează zahărul, iar o suprapunere cu o taxare europeană ar ridica imediat problema dublei presiuni fiscale. Președinția irlandeză a Consiliului UE are mandatul să identifice până în toamnă formule de finanțare care ar putea obține sprijinul tuturor celor 27 de guverne. Liderii europeni i-au cerut să vină până la summitul programat în octombrie cu un set de opțiuni.
