Durere cruntă. Apoi furie oarbă. O studentă din Australia a trecut prin amândouă. Și-a pierdut bunica. Apoi, la scurt timp, și jobul. Motivul șefilor? Incredibil. Insistau să vadă certificatul de deces. Imediat. O lipsă crasă de empatie. A costat compania 7.500 de dolari. Atât.
Povestea Biancăi Knott, preluată de Bravonet de la Dailymail, a ajuns direct pe masa Comisiei pentru Muncă Echitabilă din Australia. Decizia a fost una dură. Compania Tru Ninja a fost criticată aspru pentru insensibilitatea de care a dat dovadă. Dar ce s-a întâmplat, de fapt? Să vedem.
Ziua în care totul s-a năruit: de la doliu la hărțuire
Bianca Knott era studentă la criminalistică. Lucra part-time ca supervizor la un parc de aventură indoor din Sydney, numit Tru Ninja. Pe 19 septembrie 2025, bunica ei a murit subit. Un șoc imens. Imediat, Bianca și-a anunțat managerul că are nevoie de concediu de doliu. Un drept legal, nu?
Răspunsul a fost șocant. În loc de condoleanțe, a început un val de solicitări pentru a aduce o dovadă a decesului. Urgent. Chiar în aceeași zi, Tru Ninja a cerut acte. Pe 23 septembrie a venit solicitarea formală: certificat de deces, anunț funerar sau o declarație pe proprie răspundere. Presiune constantă.
Cereri absurde: certificat de prim ajutor și verificare pentru lucrul cu copiii
Surprinzător sau nu, compania a mai cerut tinerei să aducă un certificat de prim ajutor și o verificare pentru lucrul cu copiii. Două solicitări complet pe lângă subiect. Vicepreședintele Comisiei, Tony Slevin, le-a descris ulterior drept „inexplicabile” în motivarea sa. Oare ce legătură aveau cu doliul? Niciuna.
Mama Biancăi a sunat un manager pe 23 septembrie. A încercat să explice situația. Spunea că e mult prea devreme pentru documente oficiale, în mijlocul durerii și al pregătirilor pentru înmormântare. Nu a contat. Absolut deloc.
Concedierea: motivul invocat, o insultă la adresa bunului simț
Presiunea a continuat cu emailuri de la co-proprietarii companiei. Pe 25 septembrie, unul dintre ei, Evan Wardrope, i-a cerut din nou dovezi. I-a sugerat să-și ia concediu de odihnă în contul zilelor de doliu. Disperată, Bianca a trimis ce a putut. Un certificat medical și un număr de eveniment de la poliție. Insuficient. Wardrope a cerut un raport oficial de la poliție pentru a verifica numărul. A adăugat că plata concediului de doliu se va face doar după ce primesc dovezile corecte. Oare chiar nu înțelegeau?
Tânăra le-a amintit de dreptul la deconectare în momente atât de grele. A fost refuzată. Ba chiar amenințată cu acțiuni disciplinare. Pe 9 octombrie, Bianca a fost chemată la o ședință disciplinară formală. A primit un avertisment scris. A doua zi, a cerut o scrisoare oficială de încetare a contractului. Compania i-a dat-o. A refuzat plata preavizului. Motivul? Susțineau că a fost dată afară pentru conduită necorespunzătoare gravă.
Verdictul: „Solicitările lor au fost nerezonabile”
În fața comisiei, avocatul firmei a încercat să dea vina pe comunicările tensionate cu mama tinerei. Judecătorul a spulberat această justificare imediat. Vicepreședintele Tony Slevin a fost tranșant. „Nu consider că discuțiile purtate de mama doamnei Knott au fost nepoliticoase și abuzive”.
Și a continuat. „Solicitările lor, în opinia mea, au fost nerezonabile. A cere dovada decesului în zilele imediat următoare morții bunicii doamnei Knott a fost o cerere nerezonabilă. Cererile ei de a i se acorda timp pentru a furniza acea dovadă au fost rezonabile”. Gata. S-a terminat aici.
Comisia i-a acordat Biancăi Knott despăgubiri de 7.596 de dolari. O sumă de trei ori mai mare decât cea pe care o solicitase inițial tânăra. Ironia sorții…</p
