Un copil se naște, doi mor. O realitate demografică sumbră. Forțează România să acționeze rapid. Guvernul a decis: programul național de fertilizare in vitro (FIV) va fi finanțat masiv din fonduri europene. O șansă reală pentru miile de familii care se confruntă cu infertilitatea. Dar cine va primi acești bani? Asta e întrebarea, scrie Bravonet.
Până acum, suportul pentru FIV venea exclusiv de la bugetul de stat. Un ajutor de 15.000 de lei per beneficiar, sub formă de vouchere digitale. Programul din 2025 se adresa cuplurilor, căsătorite sau nu, și femeilor singure diagnosticate cu infertilitate. Problema mare? Finanțarea era limitată. Bravonet relatează că trecerea la fonduri europene, prin Programul Operațional Sănătate, asigură continuitatea și dezvoltarea. Chiar și în condiții bugetare dificile. Un plus major.
„Un pas dincolo de simplele acte administrative”
Ministrul Muncii, Florin Manole, a numit decizia „profund umană, un pas dincolo de simplele acte administrative”. „Vorbim despre oameni care nu cer privilegii, ci doar o șansă”, a declarat Manole. Simplu. Trecerea la finanțarea europeană înseamnă reguli noi, criterii mai stricte. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a demarat procedurile necesare, lansând în consultare publică ghidul solicitantului. Un document important.
Cine primește banii? Condițiile esențiale
Ministerul a publicat un set de condiții de eligibilitate. În consultare publică până la 20 martie 2026. Regulile pot suferi modificări, atenție! Așa cum arată proiectul acum, o femeie trebuie să îndeplinească patru condiții majore. Condiții clare:
- Încadrarea într-o categorie vulnerabilă socio-economic.
- Vârsta între 20 și 45 de ani.
- Diagnostic medical clar de infertilitate și indicație explicită pentru FIV.
- Cetățenie română și domiciliu sau reședința într-una dintre regiunile vizate.
Calendarul exact pentru depunerea dosarelor nu a fost încă stabilit. Va fi anunțat după finalizarea ghidului. Atât.
De ce acum? Cifrele alarmante ale natalității
De ce această decizie tocmai acum? România dispare lent. Datele Institutului Național de Statistică (INS) sunt clare ca lumina zilei. La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă era de 19,04 milioane. Cu peste 24.000 mai puțin față de anul precedent. Sporul natural negativ e cauza principală: -100.900 persoane. În noiembrie 2025, au fost 11.085 de nașteri și 18.589 de decese. Practic, de 1,7 ori mai mulți au murit decât s-au născut. În 2024, s-au născut doar 142.613 copii. O rată a natalității de 7,5 la 1.000 de locuitori. Proiecțiile INS? Până în 2080, populația scade cu încă 3,4 milioane. Grav.
Ce urmează? Calendarul și pașii de urmat
20 martie 2026 este data limită pentru consultarea publică. Apoi, MIPE, Ministerul Muncii și cel al Sănătății vor elabora forma finală a ghidului. După publicarea normelor în Monitorul Oficial, se va putea depune cererea de finanțare. Până atunci, urmăriți site-urile oficiale și pregătiți-vă cu diagnosticul medical. E cheie. Fără el, nimic nu merge.
Trecerea la finanțarea europeană e un colac de salvare. Un test de maturitate pentru administrație. Va reuși să gestioneze un proiect vital? Vom vedea. Rămâne de văzut, nu-i așa?
