România a intrat într o recesiune ușoară pe fondul scăderii puternice a consumului

România a intrat într o recesiune ușoară pe fondul scăderii puternice a consumului

Economia României se află deja într-o recesiune ușoară, potrivit evaluării făcute de Adrian Codîrlașu, președinte CFA România. El leagă această fază de slăbiciunea persistentă indicată de Indicatorul Încredere Macroeconomică și de reculul accentuat al consumului. Pentru companii, semnalul nu este doar unul statistic, deoarece încetinirea principalului motor de creștere mută rapid presiunea asupra veniturilor, planurilor de investiții și marjelor.

Tabloul descris este unul de stagnare prelungită, nu de declin abrupt. În 2024 și 2025, economia a crescut cu sub 1% pe an, un ritm care arată o dinamică mult sub nivelul unei expansiuni solide. În aceiași ani au existat și perioade de recesiune tehnică, iar indicatorul de încredere a rămas la niveluri reduse, în linie cu această evoluție.

Primele efecte se văd în sectoarele dependente direct de cererea internă. Dacă scăderea consumului apare atât la bunuri, cât și mai ales la servicii, afacerile care se bazează pe cheltuielile gospodăriilor intră într-o perioadă mai dificilă, cu volume mai mici, vizibilitate redusă asupra încasărilor și șanse mai mari ca investițiile să fie amânate. Pentru investitori, atenția se mută astfel de la ritmul de creștere la reziliența fluxurilor de numerar.

În același timp, o economie care avansează cu sub 1% pe an în 2024 și 2025 lasă mai puțin spațiu pentru extinderea afacerilor. Efectul se poate vedea într-un ritm mai lent al angajărilor și în presiuni asupra puterii de cumpărare. Într-un astfel de context, orice nouă slăbire a veniturilor poate alimenta și mai mult prudența consumatorilor, arată o analiză publicată de Financiarul.

Adrian Codîrlașu a explicat direct legătura dintre consum și situația actuală a economiei: „În economie, în opinia mea, suntem deja într-o recesiune, e adevărat o recesiune ușoară, dar o recesiune, iar indicatorul CFA arată lucrul acesta. Dacă ne uităm și ce s-a întâmplat în 2024 și 2025, la fel, indicatorul a fost la niveluri reduse, la fel, lucrul acesta a fost consistent cu ceea ce s-a întâmplat în economie. Economia a crescut cu sub 1% pe an și, de asemenea, au fost în acești ani perioade de recesiune tehnică. Deci, cumva, stagnarea economică a fost prinsă de acest indicator în ultimii 2 ani.”

El a atras atenția și asupra faptului că slăbiciunea consumului este deja vizibilă în economie: „Dacă ne uităm la consum, consumul scade chiar foarte puternic pe bunuri și mai ales pe servicii. Acest lucru nu are cum să nu se reflecte în evoluția economiei per ansamblu, pentru că acest consum este principalul factor care duce la creștere economică.”

Contextul din 2026 rămâne mixt. Pe de o parte, există semnale de slăbiciune economică, cu șomaj în creștere și o prognoză de contracție. Pe de altă parte, indicele BET a urcat la un maxim istoric. Această diferență arată că bursa și economia slabă pot coexista, însă maximele bursiere nu elimină riscurile macroeconomice. Deficitul extern ridicat rămâne o vulnerabilitate pe termen mediu și reduce capacitatea economiei de a absorbi șocuri. În aceste condiții, companiile dependente de cererea locală și investitorii expuși aproape exclusiv pe consumul intern sunt cei mai atenți la scăderea cererii, mai ales în zona serviciilor, unde presiunea asupra veniturilor poate apărea înainte ca indicatorii generali să reflecte pe deplin încetinirea.