Un semnal de alarmă a fost tras. Aproape 40% dintre adulții din România se confruntă cu obezitatea, o realitate dură care transformă țara într-un focar al unei crize de sănătate publică. Dar sistemul medical pare să nu țină pasul cu această epidemie tăcută.
În lipsa unui program național dedicat, pacienții se luptă singuri cu costuri ridicate, informații contradictorii și soluții adesea insuficiente. Revista Ioana atrage atenția asupra gravității situației, subliniind că cifrele sunt alarmante și necesită o intervenție urgentă și coordonată. Este o problemă complexă, nu doar un moft.
Statisticile care îngrijorează: un tablou sumbru
Conform celui mai recent Atlas al Obezității, publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), 39% dintre adulții români sunt obezi. Mai mult, 70% au un indice de masă corporală (IMC) ridicat. Proiecțiile sunt și mai pesimiste: până în 2030, peste 10 milioane de români ar putea avea probleme cu greutatea. O creștere alarmantă, nu-i așa?
Prof. dr. Dragoș Vinereanu, medic primar cardiolog, trage un semnal de alarmă cu privire la obezitatea infantilă. „Dacă mergem la copii, acolo este dezastru”, avertizează acesta. Obezitatea de la vârste fragede duce la o explozie de cazuri de hipertensiune arterială, colesterol mărit și diabet zaharat. Consecințe grave, pe termen lung.
De la eșec personal la boală cronică: o schimbare de perspectivă crucială
Mult timp privită ca un eșec personal, obezitatea este acum clasificată de OMS drept o boală cronică, complexă și recidivantă. Cauzele sunt multiple: genetică, alimentație, mediu, hormoni. Dr. Diana Gunsahin, medic specialist gastroenterolog la DigestMed, explică faptul că, pe lângă aportul caloric crescut și sedentarism, un rol important îl au și cauzele endocrinologice. Dezechilibrele hormonale pot influența apetitul și metabolismul.
Sistemul sanitar românesc: o lipsă acută de resurse și strategii
Aici apare problema cea mai mare. În ciuda proporțiilor alarmante ale obezității, România nu are un program național coerent pentru prevenirea și tratarea acestei afecțiuni. Pacienții nu beneficiază de un parcurs decontat care să includă investigații complete, tratament și, mai ales, consiliere psihologică și nutrițională. Prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor, subliniază: „Faptul că pacientul trebuie să suporte din buzunarul lui intervenția farmacologică sau chirurgicală reprezintă într-adevăr o barieră”. O barieră majoră, aș spune.
Ce e de făcut? Soluții globale și pași locali
La nivel internațional, se intensifică eforturile de combatere a obezității. OMS a adoptat un Plan de accelerare pentru oprirea obezității și a publicat un ghid privind utilizarea terapiilor bazate pe GLP-1. Dar aceste medicamente nu sunt o soluție magică și trebuie integrate într-un program complex. Fără un sistem accesibil, impactul lor în România va fi limitat. Ironia sortii…
OMS subliniază că obezitatea este o responsabilitate societală, nu individuală. Soluțiile reale implică acțiuni multisectoriale, de la reglementarea industriei alimentare la planificare urbană care să încurajeze mișcarea. Până când România nu va dezvolta propria strategie națională, criza obezității va continua să se adâncească. Costurile vor fi tot mai greu de suportat. E timpul să acționăm. Ieri.
