Un râs batjocoritor, lacrimi șiroind, disperare cruntă. Laura Nicholson, 45 de ani, a trecut printr-o experiență umilitoare. La medicul de familie. Când a cerut ajutor pentru accesele sale de furie incontrolabilă. Răspunsul? Râsul doctorului. Ironia sorții…
Laura suferă de tulburare disforică premenstruală (PMDD). O afecțiune hormonală severă. Afectează, statistic, una din 20 de femei. Conform informațiilor publicate de News24, ajunsese să se teamă pentru siguranța fiului și a soțului ei. Dar ce este PMDD și de ce e atât de greu de diagnosticat?
„Eram ca într-o celulă capitonată”: coșmarul unei femei cu PMDD
Stările de furie extremă o făceau pe Laura să se simtă complet deconectată de propriul corp. „Pot să mă văd făcând lucruri, pot să mă aud spunând lucruri, dar pur și simplu nu mă pot aduce înapoi, este oribil”, a povestit ea. Simptomele s-au agravat dramatic după nașterea fiului ei, acum în vârstă de 11 ani. Atunci a realizat că trebuie să caute ajutor specializat. Pur și simplu nu mai putea continua așa.
Numai că, la cabinetul medicului de familie, s-a lovit de un zid. Când i-a povestit printre lacrimi ce i se întâmplă, medicul a râs. „M-am întors spre el, printre suspine, și i-am spus: Mă bucur că vi se pare amuzant”, a adăugat Laura.
PMDD: boala cu diagnostic de 12 ani
Tulburarea disforică premenstruală (PMDD) este o formă severă a sindromului premenstrual. Este legată de hormoni, dar cauzele exacte nu sunt pe deplin înțelese. Provoacă simptome psihologice debilitante în faza luteală a ciclului menstrual. Printre simptomele comune se numără gândurile suicidare sau criminale, furia intensă, ura de sine și dorința de izolare. Cifrele sunt alarmante, șocante chiar.
Potrivit asociației caritabile International Association for Premenstrual Disorders (IAPMD), 72% dintre pacientele cu PMDD se confruntă cu ideație suicidară. 34% vor încerca să-și ia viața. În prezent, femeile cu PMDD așteaptă în medie 12 ani pentru a primi un diagnostic corect. Incredibil, nu?
Lupta pentru tratament și normalitate: o rază de speranță
După incidentul umilitor, Laura a fost trimisă la o unitate specializată în sănătatea femeilor. A primit ajutorul de care avea nevoie. Tratamentul ei constă într-un amestec de terapie hormonală și sport. O ajută să-și țină simptomele sub control fără antidepresive. Laura spune că injecțiile i-au oferit o nouă viață. Se află pe lista de așteptare pentru o histerectomie. Determinarea ei este alimentată de dorința de a-și proteja familia.
„Nu vreau ca fiul meu să crească gândindu-se că mama lui este un monstru, nu vreau ca soțul meu să trăiască în violență domestică”, a mărturisit ea. Simplu și direct.
Autoritățile reacționează: „Femeile cu PMDD au fost neglijate mult prea mult timp”
Confruntate cu aceste realități, autoritățile sanitare au emis puncte de vedere oficiale. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Sănătate și Asistență Socială a declarat: „Femeile cu PMDD au fost neglijate mult prea mult timp. Prea des, simptomele lor sunt respinse sau normalizate, iar acest lucru trebuie să se schimbe”.
Un purtător de cuvânt al NHS a adăugat: „Comportamentul disprețuitor față de orice pacient este inacceptabil, iar NHS este clar în privința faptului că simptomele femeilor trebuie întotdeauna luate în serios”. Pentru femeile care se luptă să fie auzite în cabinetele medicale, Laura Nicholson are un sfat: „Trebuie să-ți lați demnitatea la ușă și să o ridici la plecare”. Un sfat dur, dar realist. Atât.