Liverpool, pur și simplu, se prăbușește. Eliminarea din Cupa FA a fost grea. Apoi, acel 0-4 usturător cu Manchester City. Un record negativ a fost consfințit: 15 înfrângeri în acest sezon. Un dezastru. Rar întâlnit pe Anfield, trebuie spus.
Ultima oară când „cormoranii” au avut un bilanț atât de slab? În sezonul 2014-2015. Anul s-a încheiat cu un umilitor 1-6 în fața lui Stoke. Potrivit News24, echipa pare să fi pierdut complet identitatea. Intensitatea care o definea sub Jurgen Klopp e acum doar o amintire. Ce s-a întâmplat cu „monștrii mentalității”? O întrebare bună.
„Intensitatea”, un concept uitat pe Anfield
Ironia sorții… Pe banca lui City, în absența lui Guardiola, a stat chiar Pep Lijnders. Fostul secund al lui Jurgen Klopp la Liverpool. El este autorul unuia dintre motto-urile care au definit era Klopp: „Identitatea noastră este intensitatea”. Acum, acest atribut pare să fi dispărut complet din jocul „cormoranilor”. Un semn rău, nu-i așa? După meci, Virgil van Dijk a fost extrem de direct. „În a doua repriză, nu am egalat intensitatea lor”, a recunoscut căpitanul. Dominik Szoboszlai a completat tabloul sumbru: „Spiritul de luptă nu a fost suficient. Mentalitatea nu a fost la nivelul necesar”.
De la „monștrii mentalității” la o umbră palidă
Klopp își numea jucătorii „monștri ai mentalității”. Acum, echipa pare o umbră a acelei forțe. Înfrângerea cu City a fost a cincea din acest sezon pierdută la o diferență de cel puțin trei goluri. Fiecare dintre aceste eșecuri a venit după o prestație apatică, lipsită de vlagă. Și nu e vorba doar de înfrângeri la scor. Liverpool a pierdut prea des pe final de meci. Semn al unei fragilități necaracteristice. Surprinzător sau nu…
Ce e, de fapt, „Slotball”? Funcționează?
Sub comanda lui Arne Slot, echipa pare că și-a pierdut busola chiar în timpul meciurilor. Înainte ca acestea să fie efectiv pierdute. E drept că noul antrenor a câștigat un titlu de campion în Premier League cu jucători moșteniți de la predecesorul său, nu cu cei aduși la cererea sa. La început, stilul său (numit „Slotball”) părea o ajustare eficientă. Făcea fotbalul lui Klopp mai calm și mai eficient. Numai că anul acesta, cu excepția unor victorii smulse în prelungiri, Liverpool nu mai oferă entuziasmul visceral al fotbalului heavy-metal. Slot se plânge adesea de echipele care se apără pe două linii și de fazele fixe. Dar ce se întâmplă când entuziasmul dispare și rămân doar cifrele seci?
Ce se întâmplă? Atât.
450 de milioane de lire sterline și o echipă epuizată
O problemă majoră, și nu în totalitate a lui Slot, este că echipa nu mai are intensitate. S-au cheltuit 450 de milioane de lire sterline. Dar lotul pare subțire. Ceea ce face imposibilă practicarea unui fotbal de mare viteză. Jucătorii suprasolicitați sunt nevoiți să-și gestioneze energia. Antrenorul face constant schimbări de teama accidentărilor. Virgil van Dijk, care se apropie de 35 de ani, a jucat deja 4.131 de minute pentru Liverpool în acest sezon, la care se adaugă 675 pentru naționala Olandei. Până la urmă, cum să joci la turație maximă când lotul e prea mic? Cu tinerii Rio Ngumoha și Trey Nyoni sau seniorii Wataru Endo și Federico Chiesa care oricum nu erau văzuți ca titulari? Adaugă la asta accidentările pe termen lung ale lui Giovanni Leoni, Alexander Isak și Conor Bradley și ai imaginea unei echipe care încearcă doar să supraviețuiască. Presingul avansat, marca înregistrată a lui Klopp, a dispărut. Doi dintre cei mai buni exponenți ai săi, Luis Diaz și regretatul Diogo Jota, nu mai sunt: unul a fost vândut, celălalt a decedat tragic. Liverpool a încasat 63 de goluri în toate competițiile. Iar creativitatea în atac lipsește. Dacă Liverpool nu mai e nici echipa creativă, nici cea eficientă, nici cea cu mentalitate de monstru și nici cea cu identitate bazată pe intensitate, atunci ce mai este?
