România a încheiat luna iunie 2026 cu o rată anuală a inflației de 9,2%, cea mai mare din Uniunea Europeană, în timp ce zona euro este la 2,8%. Cele mai mici niveluri din UE sunt în Suedia, cu 1%, Cehia, cu 1,1%, și Danemarca, cu 1,8%.
Diferența se vede direct în costul banilor, în marjele companiilor și în puterea de cumpărare. Piața locală funcționează sub o presiune mai mare, iar ecartul față de zona euro nu indică doar o variație de moment, ci o problemă de credibilitate economică și de guvernare.
Datele Institutului Național de Statistică arată că, în iunie 2026, inflația anuală a fost de 10,42%, în scădere de la 10,9% în mai. Reducerea este modestă raportat la nivelul ridicat al scumpirilor. Presiunea cea mai mare rămâne în servicii, unde prețurile au crescut cu 13,67%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,29%, iar mărfurile alimentare cu 5,75%.
În structura scumpirilor, cafeaua a avut un avans de 19,9% față de iunie 2025. Ouăle s-au scumpit cu 13,66%, laptele de vacă cu 12,13%, iar grupa zahăr, produse zaharoase și miere de albine cu 9,44%. Aceste majorări se transmit rapid în costurile firmelor și în prețul final plătit de clienți. Potrivit Financiarul, problema nu ține doar de media anuală, ci și de compoziția inflației, care face corecția mai dificilă.
INS a rezumat această evoluție astfel: „În iunie 2026, inflația anuală scade ușor și atinge pragul de 10,4%. Astfel, rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,42%, cele mai mari creșteri de prețuri înregistrându-se tot la servicii, 13,67%. În același interval de timp, prețurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,29%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,75%.”
Există și un semnal de ajustare macroeconomică, prin reducerea deficitului de cont curent, pe fondul scăderii consumului. În același timp, imaginea de ansamblu arată o creștere a datoriei externe totale. Asta înseamnă că o parte a corecției vine din slăbirea consumului intern, nu dintr-o refacere solidă a mecanismelor de preț.
Pentru companii, diferența de inflație față de economiile cu care concurează pentru capital și cerere păstrează un regim de costuri mai dur. În paralel, veniturile disponibile erodate de scumpiri pun presiune pe consumul intern. Afacerile ajung astfel între costuri ridicate și clienți mai prudenți, iar investițiile devin mai selective.
BNR mizează pe o scădere rapidă a inflației în a doua parte a anului. Prognoza pentru finalul lui 2026 a fost revizuită la 5,5%, de la 3,9%, iar pentru sfârșitul lui 2027 estimarea este 2,9%. Mugur Isărescu a explicat: „S-a amplificat ideea că Banca Națională prognozează creșterea inflației, când, de fapt, fraza următoare era clară: inflația scade la jumătate, de la aproape 11% la aproximativ 5%.” Tot el a precizat și calendarul: „Va crește până prin iulie, probabil până la 11%, dar creșterile sunt mici, pentru că apoi, în iulie, august și septembrie, vom avea deja o inflație de aproximativ 6%, iar spre sfârșitul anului, 5% și ceva”.
