Un atac devastator, fix în Orientul Mijlociu. O lovitură grea. A scos din joc o parte uriașă din capacitatea de export a Qatarului. 17 procente, mai exact. Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, trage un semnal de alarmă serios pentru Europa.
Pierderile? Se ridică la 20 de miliarde de dolari anual. Europa și Asia sunt direct amenințate. Ce înseamnă asta pentru buzunarul românilor? Cum se compară această criză cu șocurile petroliere din anii ’70? News24 a analizat avertismentul BNR. O analiză detaliată, pentru a înțelege impactul.
Qatar, lovit dur: exporturile de gaz, în pericol
Conform declarațiilor lui Saad al-Kaabi, directorul executiv al QatarEnergy, atacurile au avariat serios instalațiile de lichefiere a gazului. Două dintre cele 14 unități sunt afectate. La fel și una dintre cele două unități de transformare a gazului în combustibili lichizi. Rezultatul? O capacitate de producție de 12,8 milioane de tone de LNG pe an, indisponibilă pentru următorii 3-5 ani. Mai puțin gaz pentru Europa, deci. Și prețuri mai mari, evident.
OPEC revine în forță: cartelul petrolier va dicta prețurile?
Ce strategie vor adopta țările din Orientul Mijlociu? Vor repeta scenariul anilor ’70, când OPEC controla prețurile prin limitarea producției? O întrebare pertinentă. „Deciziile OPEC privind ajustarea voluntară a nivelului producției de hidrocarburi și evoluția cotațiilor acestora au avut potențialul de a genera fluctuații semnificative pe piețele financiare”, subliniază Leonardo Badea. Dar acum, situația e diferită. Nu e vorba doar de limitarea producției. E vorba de afectarea fizică a capacității de producție. O mare diferență.
Europa, în fața unei noi constrângeri: dominația energetică
Spre deosebire de crizele petroliere din anii ’70, gazul natural are acum un rol mult mai important în economia europeană. E un input cheie pentru industrie și un determinant major al prețului electricității. „Un șoc asupra ofertei de LNG trebuie interpretat nu doar ca o perturbare sectorială, ci ca un șoc sistemic asupra structurii costurilor economiei europene”, avertizează Badea. Gazul scump înseamnă facturi mai mari, inflație și o competitivitate industrială scăzută. Surprinzător sau nu, Europa ar putea fi nevoită să revină temporar la cărbune, deși asta contravine obiectivelor de tranziție energetică. Ironia sortii…
Soluția Volcker, depășită? BNR propune un mix de politici
Ar fi eficientă o politică monetară restrictivă, similară cu cea aplicată de Paul Volcker în SUA anilor ’80? Poate că nu. „Spațiul de manevră al politicii monetare la nivel european este probabil mai limitat”, explică Badea. O abordare mai eficientă ar fi un „balancing act”, susținut de o recalibrare a mixului de politici macroeconomice. Investiții în infrastructura energetică, exploatarea resurselor din Marea Neagră, energie regenerabilă. Iată câteva soluții propuse de BNR. Soluții viabile?
