Pensionarii care cer în instanță indexările neacordate în 2025 și 2026 au de urmat căi diferite pentru fiecare an, în funcție de actul prin care a fost înghețată pensia. În ianuarie 2025 era așteptată o majorare de aproximativ 13%, iar în ianuarie 2026, una de aproximativ 7%. Niciuna nu a fost aplicată, în timp ce cheltuielile pentru alimente, facturi și nevoile zilnice au continuat să apese bugetele pensionarilor.
Despre posibilitatea de a obține diferențele, avocatul Nicolae Enciu a explicat: „Răspunsul onest este: se pot cere, dar nu se recuperează decât dacă normele care au înghețat indexarea cad la Curtea Constituțională. Casa de pensii nu a greșit nimic, a aplicat legea”.
Avocatul Nicolae Enciu a explicat în exclusivitate pentru Newsweek România în ce condiții ar putea fi recuperate diferențele și ce demersuri au pensionarii la dispoziție. Răspunsul depinde de anul pentru care sunt ceruți banii: înghețarea din 2025 și cea din 2026 au fost făcute prin acte diferite.
Actul care a oprit indexarea determină calea în instanță
Pentru demersurile judiciare, distincția făcută de avocat este între suspendarea printr-o ordonanță de urgență și suspendarea printr-o lege. Tipul actului normativ stabilește împotriva cui se îndreaptă acțiunea și instanța la care sunt cerute sumele.
„Cele două suspendări nu au aceeași vulnerabilitate. Pentru 2025, înghețarea a venit printr-o ordonanță de urgență, iar art. 9 din Legea nr. 554/2004 permite celui vătămat printr-o ordonanță să ceară instanței de contencios administrativ despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, însoțind acțiunea de excepția de neconstituționalitate. Pentru 2026, înghețarea a venit printr-o lege, deci rămâne calea acțiunii împotriva casei de pensii, la tribunal, cu excepția de neconstituționalitate ridicată în dosar”, a precizat Enciu.
Excepția de neconstituționalitate este demersul prin care, în cadrul procesului, se contestă conformitatea normei cu Constituția. În ambele căi descrise de avocat, contestarea normei care a blocat majorarea însoțește solicitarea de bani.
Punctul de referință rămâne înghețat până la reluarea actualizării
După recalcularea pensiilor din septembrie 2024, pensionarii așteptau creșterile de la începutul fiecărui an. Guvernul a justificat înghețarea prin deficitul bugetar ridicat și lipsa banilor.
Amânarea lasă deschisă întrebarea care contează pentru bugetul fiecărui pensionar: dacă indexarea va fi reluată, vor putea fi ceruți și banii care ar fi intrat lunar în pensie în 2025 și 2026? Este vorba despre diferențele dintre pensia plătită și cea care ar fi rezultat din majorările neaplicate.
Punctul de referință este valoarea folosită la calcularea pensiei. Regula de actualizare și actele care au suspendat-o sunt explicate de avocat astfel: „Legea nr. 360/2023 prevede, la art. 84, majorarea anuală a punctului de referință în ianuarie cu rata medie anuală a inflației, plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Mecanismul a fost suspendat de două ori: pentru 2025 prin OUG nr. 156/2024, pentru 2026 prin Legea nr. 141/2025, care menține punctul la 81 de lei în 2026 și amână actualizarea anuală până în 2027”.
În formula legală, creșterea reală a câștigului salarial înseamnă creșterea după luarea în calcul a inflației. Procentele așteptate pentru cei doi ani reprezentau majorări ale pensiilor, nu sume deja acordate și ulterior retrase.
Reluarea actualizării punctului de referință nu ar aduce automat în cont și diferențele pentru lunile în care pensia a rămas înghețată. Pentru acele sume contează separat soarta normelor care au suspendat indexarea, în condițiile explicate de Enciu.
Existența unui proces poate conta pentru diferențele din trecut
Nicolae Enciu a declarat că a ridicat el însuși o asemenea excepție într-un dosar de pensie. Avocatul avertizează că, până la o decizie a Curții Constituționale, nimeni nu poate promite recuperarea sumelor.
Enciu leagă diferențele cerute pentru lunile în care pensia a rămas înghețată de actul care a împiedicat actualizarea punctului de referință. Pentru 2025, pensionarul invocă prejudiciul produs prin ordonanța de urgență și cere despăgubiri în contencios administrativ, odată cu ridicarea excepției de neconstituționalitate privind ordonanța. Pentru 2026, cere diferențele la tribunal, în procesul cu casa de pensii, iar excepția privește legea care a menținut punctul de referință la 81 de lei. Avocatul arată că aceste cereri pornesc de la acte diferite, deși ambele urmăresc sume care ar fi intrat lunar în pensie dacă formula anuală de majorare s-ar fi aplicat. În fiecare dosar, diferența dintre pensia plătită și cea solicitată trebuie pusă în legătură cu norma care a suspendat indexarea pentru anul respectiv.
Potrivit avertismentului său, pensionarul care nu are un proces pe rol riscă să beneficieze doar de efectul pentru viitor, chiar dacă excepția de neconstituționalitate ar fi admisă.
