Curtea de Apel București judecă joi, 9 iulie 2026, contestația depusă de DIICOT împotriva hotărârii prin care Tribunalul București a decis ca Viorel Pașca și alți cinci membri ai familiei sale să rămână sub control judiciar. Ei sunt acuzați că au administrat 18 cămine ilegale în Dumbrava, Tinca și Incești, județul Bihor.
Potrivit procurorilor, din 2006 și până în prezent, prin aceste centre ar fi trecut peste 3.000 de persoane vulnerabile. Din acest total, aproximativ 1.020 au murit și au fost înmormântate în cimitirul din Dumbrava, conform referatului DIICOT. Cu alte cuvinte, aproape 1 din 3 persoane care ar fi ajuns în aceste azile a decedat. Anchetatorii mai susțin că cele 18 imobile folosite ca azile nu au fost autorizate niciodată în 20 de ani de activitate, deși ar fi trebuit să respecte cerințe minime privind spațiul, existența unor bucătării echipate și prezența personalului calificat.
Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București a respins cererea de arestare preventivă, apreciind că beneficiarii aveau totuși cazare, masă, îmbrăcăminte și o minimă îngrijire. DIICOT contestă această concluzie și susține că situația descrisă nu poate fi redusă la simple abateri administrative, ci intră în zona exploatării unor persoane aflate în dependență totală față de cei care le adăposteau.
În dosar, procurorii arată că Viorel Pașca nu ar fi recrutat direct bătrâni sau bolnavi, ci ar fi făcut astfel încât aceștia să fie trimiși din spitale din Sibiu, Satu Mare, Brașov, Timișoara, București, Constanța și Botoșani ori de direcțiile de asistență socială. Conform Jurnalulnational, autoritățile locale din Bihor s-au numărat printre cele care au refuzat să trimită pacienți lui Viorel Pașca. Anchetatorii afirmă și că, odată ajunși în centre, beneficiarii rămâneau fără telefoane mobile. Familia Pașca a explicat în fața judecătorilor că nu poate asigura celor 350 de pacienți dreptul de a vorbi la telefon, însă procurorii susțin că adevăratul scop era izolarea lor de exterior.
Tot în acest tablou sunt incluse acuzațiile privind refuzul tratamentului, administrarea de pastile „după ureche” și „pe culori”, precum și chemarea cu întârziere a ambulanței în urgențe medicale. Pentru pacienții imobilizați sau dependenți de tratament, astfel de întârzieri pot avea consecințe grave.
La percheziții, în dormitorul lui Viorel Pașca au fost găsite 217 carduri bancare emise pe numele persoanelor găzduite de asociație. De asemenea, au fost descoperite 246.750 de lei, 7.880 de euro, 4.920 de dolari canadieni, 4.700 de franci elvețieni, 15.000 de dolari americani și 1.150 de lire sterline. DIICOT susține că Viorel Pașca lua cardurile bancare sau actele de identitate ale persoanelor admise la Asociația Dumbrava DPG pentru a încasa indemnizații pe numele lor.
În fața instanței, Viorel Pașca a declarat că are două conturi bancare, unul personal „gol” și unul al Asociației, unde ar fi virat banii de la persoanele aflate în grijă pentru a „construi case”. În acest moment al anchetei, pe bunurile familiei Pașca și ale asociației a fost pus sechestru total.
În dosar apar și Emanuel Pașca, fiul lui Viorel Pașca, viceprimar al comunei Holod și vicepreședinte al Asociației Dumbrava DPG, dar și Viorica Pașca, Abel Pașca și Sabin Pașca. Procurorii descriu întreaga structură ca pe un sistem paralel de îngrijire, care ar fi funcționat neîntrerupt din 2006 până azi, în 18 imobile neautorizate. Curtea de Apel București va decide joi dacă păstrează controlul judiciar stabilit de Tribunalul București sau dacă admite contestația DIICOT.
