15-25% dintre restaurantele mici și mijlocii ar putea dispărea din piață în următoarele 6-18 luni

15-25% dintre restaurantele mici și mijlocii ar putea dispărea din piață în următoarele 6-18 luni

15-25% dintre restaurantele mici și mijlocii din România ar putea ieși din piață în următoarele 6-18 luni, avertizează Daniel Mischie, CEO City Grill Group. Estimarea vine într-un context în care presiunea fiscală, costurile salariale în creștere și incertitudinea politică și fiscală apasă tot mai puternic asupra unui sector care generează aproape 7,8 miliarde de euro cifră de afaceri la nivel național.

Semnalul transmis de unul dintre liderii din piață nu indică o lipsă de clienți, ci o comprimare a profitabilității până într-un punct în care multe afaceri nu mai pot absorbi șocurile. Segmentul vizat este cel mai fragil din piață, iar intervalul de risc indicat este de 6-18 luni. În paralel, contextul economic rămâne unul dificil, cu o economie descrisă drept aflată într-o recesiune ușoară, cu creștere sub 1% în 2024 și 2025.

Daniel Mischie a legat direct acest risc de schimbările fiscale recente. TVA-ul pentru alimentație a urcat de la 9% la 11%, iar pentru băuturile alcoolice, cafea și sucuri la 21%. „Există un risc real ca în următoarele 6-18 luni, 15-25% dintre restaurantele mici și mijlocii să se închidă, într-o piață care înseamnă, la nivel național, aproape 7,8 miliarde de euro cifră de afaceri.” El a explicat și mecanismul presiunii asupra operatorilor: „Pe de o parte avem presiunea fiscală cumulată: creșterea TVA de la 9% la 11% pentru alimentație, cu băuturile alcoolice, cafeaua și sucurile la 21%, care afectează direct marja unui sector ce lucrează deja cu marje mici. Apoi, există un risc asociat costului forței de muncă, în creștere fără o creștere proporțională a puterii de cumpărare a consumatorului final. Și, desigur, incertitudinea fiscală și politică, care blochează deciziile de investiție pe termen lung. Nimeni nu deschide un restaurant nou cu încredere deplină când nu știe ce regulă fiscală va intra în vigoare peste șase luni.”

Potrivit Financiarul, City Grill observă deja o schimbare de ritm în piață, deși grupul rămâne pe plus. Datele INS invocate de companie arată un declin de aproximativ 10% al frecvenței ieșirilor la restaurant în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025. În aceste condiții, riscul principal pentru antreprenori nu mai ține doar de trafic, ci de contul de profit și pierdere, mai ales acolo unde marjele sunt deja reduse.

Daniel Mischie spune că diferența față de perioada 2022-2023 este clară. „Nu mai avem condiții favorabile, ca acum doi-trei ani. Simțim semnele diferențiat, de la brand la brand. Ceea ce se întâmplă este o normalizare după câțiva ani de creștere rapidă. Vedem o ușoară scădere a frecvenței ieșirilor la restaurant, confirmată și de datele INS, care arată un declin de aproximativ 10% în primul trimestru din 2026 față de anul anterior. Noi, ca grup, rămânem pe plus, dar nu mai vorbim de creșterile cu două cifre din 2022-2023.”

Șeful City Grill Group a subliniat că actuala problemă nu seamănă nici cu cea din 2008-2009, nici cu cea din 2020. „În 2008-2009 a fost o criză de cerere. Oamenii nu mai aveau bani de ieșit. În 2020 a fost vorba despre o criză de ofertă. Exista cerere, dar nu puteai deschide ușa. Însă, ce se întâmplă acum este o criză de marjă. Cererea există, ușile sunt deschise, terasele sunt pline vara, dar costurile, de la fiscalitate la utilități și forță de muncă, erodează profitabilitatea mai repede decât poți ajusta prețurile fără să pierzi clientul. Este o criză silențioasă, care nu se vede în sală, ci în contul de profit și pierdere. Tocmai de aceea este mai periculoasă pentru un antreprenor care nu știe să-și citească cifrele. Poți avea restaurantul plin și marja tot în scădere.”

În acest context, efectul probabil pentru piață este consolidarea. Dacă o parte dintre operatorii mici și mijlocii se închid, grupurile mari, care pot eficientiza mai bine costurile și controlează mai atent mixul de produs, pot câștiga cotă de piață fie organic, fie prin extindere în spațiile rămase libere. În același timp, statul riscă pierderi din contribuții fiscale și din piața muncii într-un sector cu rulaje mari, dar marje reduse.