Alimentația, o armă? Poate părea incredibil. Un avertisment serios lovește Uniunea Europeană. Dependența de importuri alimentare, mai ales din Rusia, ne face vulnerabili. Comisarul european Christophe Hansen lansează un avertisment. Securitatea alimentară, vitală, dar mereu uitată.
Conform News24, oficialul european a arătat clar: folosirea hranei ca instrument de presiune e parte din războiul hibrid. Strategia asta ne afectează direct securitatea. A întregului bloc comunitar. Trebuie să fim conștienți!
Cerealele, „al doilea petrol” al Rusiei?
Hansen a fost direct. A arătat cu degetul spre Moscova. Strategia lor? Simplu. Folosirea resurselor agricole ca pârghie de influență. „Rusia consideră cerealele ca un al doilea petrol. Şi nu sunt eu cel care spune asta. Sunt ei cei care o spun şi se folosesc masiv de asta”, a declarat comisarul, citat de News24. Coincidență? Greu de crezut. Dependența de importurile alimentare din Rusia e un risc uriaș pentru orice stat. Un risc imens.
Lecția amară a fertilizatorilor
Comisarul european a adus aminte un precedent. Unul periculos. UE a fost dependentă de importurile de fertilizatori din Rusia și Belarus. O vulnerabilitate care ne-a pus într-o situație delicată. „Această situație a plasat UE într-o situaţie foarte periculoasă”, a precizat Hansen. Nu trebuie să repetăm greșeala asta în sectorul producției de hrană. Asta e clar. Foarte clar.
Securitatea alimentară, jumătatea neglijată a apărării
Hansen e tranșant. Securitatea alimentară e o componentă cheie a securității generale. Dar, adesea, a fost trecută cu vederea. Surprinzător sau nu… E nevoie de o abordare mai complexă a apărării. Trebuie să includem și acest domeniu. Un domeniu strategic. „Dacă se vorbeşte de securitate fără a se vorbi de alimentaţie, nu se acoperă decât jumătate din câmpul de luptă”, a avertizat comisarul. Atât.
Ce e de făcut? Reducerea dependențelor, prioritate zero
Soluția? Reducerea urgentă a dependențelor externe. Uniunea Europeană nu își poate permite să fie vulnerabilă. „Nu putem construi un continent cu stomacul gol, nici să câştigăm un război cu stomacul gol”, a punctat Hansen. Un continent dependent e un continent slab. Iar asta, în vremurile actuale, e inacceptabil. Pur și simplu.
Așadar, securitatea alimentară trebuie să devină o prioritate strategică. Nu mai putem ignora jumătatea lipsă a ecuației de securitate. Altfel, riscăm să plătim un preț mult prea mare. Un preț pe care nu ni-l putem permite. Nicidecum.
