Jumătate din datoria publică a României? În valută. Un semnal de alarmă serios. Banca Națională ne avertizează. Ce înseamnă asta, concret? O vulnerabilitate mai mare. La șocurile externe. Așa spun experții.
Conform News24, Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, subliniază expunerea României la fluctuațiile valutare. O expunere tot mai mare. Nu doar statul e afectat. Și companiile private sunt tot mai vulnerabile. Rezervele valutare, un record de 67 miliarde de euro, ne pot proteja? Iată întrebarea cheie.
Datoria statului: o bombă cu ceas?
Aproximativ jumătate din datoria publică a României este emisă în monedă străină. „Orice depreciere a leului în fața monedelor în care ne-am împrumutat scumpește automat datoria pe care o avem de plătit”, a explicat oficialul BNR. Cursul a fost ținut sub control până acum. Mulți analiști sunt de părere că BNR a intervenit masiv. Cât timp se va mai putea face asta? Greu de spus.
Firmele private: un risc și mai mare?
Sectorul privat? Nici el nu stă mai bine. Datoria externă a firmelor crește constant. Mai mult, 54% din stocul de datorie al companiilor este pe termen scurt. Asta înseamnă că mai mult de jumătate din banii împrumutați trebuie returnați rapid. Un șoc pe piețele financiare ar putea fi devastator. Imaginează-ți efectul domino. Falimente. Concedieri. Recesiune. Un scenariu deloc plăcut, nu-i așa?
România are rezerve valutare record. 67 de miliarde de euro. Rezervele internaționale, incluzând aurul, depășesc 80,2 miliarde de euro. Sunt suficiente? „Menținerea unui nivel adecvat al rezervelor internaționale reprezintă una din ancorele esențiale care susțin ajustările importante pe care le parcurge economia României”, a declarat Leonardo Badea. E bine. Dar suficient? Unii economiști nu cred asta. Nu ne putem baza doar pe rezerve.
Rezervele valutare: o plasă de siguranță reală?
Lipsa de viziune: adevărata problemă?
Dincolo de cifre, există o problemă mai profundă. Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, atrage atenția asupra deficiențelor structurale. Și a lipsei de politici coerente. „Absența unor politici coerente și cu viziune slăbește capacitatea economiei de a răspunde eficient în caz de șocuri”, a punctat Marinescu. Energia, de pildă. Un sector strategic lăsat de izbeliște. Ironia sorții…
