Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat pe 10 iulie un decret prin care este înființat un comandament special în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, dedicat loviturilor cu rază lungă de acțiune. Noua structură are rolul de a reuni toate resursele disponibile pentru a reduce potențialul militar al Rusiei și pentru a produce un „impact practic global” asupra inamicului pe durata războiului.
Până recent, Kievul a folosit armele cu rază lungă de acțiune pe măsură ce le primea de la aliați, în condițiile unor restricții care au fost relaxate abia de la sfârșitul anului trecut. Prin această decizie, autoritățile ucrainene trec de la o utilizare fragmentată a acestor capabilități la o coordonare strictă într-un singur centru de comandă, cu accent pe operațiuni sincronizate care să lovească logistica Moscovei.
În aceeași zi, liderul ucrainean a explicat direcția noii decizii, potrivit Financiarul. „Astăzi, am semnat un decret privind înființarea unui comandament special în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, un comandament destinat loviturilor cu rază lungă de acțiune, cu un impact practic global asupra Rusiei în contextul acestui război.” Inițiativa vine într-un moment în care armata ucraineană încearcă să împingă o parte din presiunea conflictului cât mai adânc în teritoriul controlat de ruși.
Prin vizarea depozitelor de arme și a centrelor logistice, comandanții ucraineni urmăresc să câștige timp pentru trupele din prima linie și să oblige Moscova să își regândească rutele de aprovizionare. Noul comandament este construit pentru a folosi cât mai eficient arsenalul deja disponibil, în condițiile în care nu există o creștere imediată și masivă a stocurilor de muniție din partea Occidentului. Zelenski a subliniat clar acest obiectiv: „Acest comandament trebuie să concentreze 100% din resursele disponibile pentru a reduce și mai mult potențialul militar al Rusiei.”
Forțele ucrainene au acumulat deja experiență în folosirea armamentului occidental de precizie, inclusiv rachete ATACMS din Statele Unite, precum și Storm Shadow și SCALP furnizate de Marea Britanie și Franța. După relaxarea restricțiilor de utilizare de la sfârșitul anului trecut, armata a putut lovi ținte aflate la distanțe mai mari. Totuși, eficiența noii structuri depinde în continuare de sprijinul partenerilor și de deciziile lor politice.
Un exemplu este votul din Parlamentul Germaniei, unde a fost respinsă propunerea de a livra Ucrainei rachete de croazieră Taurus. Propunerea respinsă mai includea creșterea producției de rachete interceptoare Patriot PAC-2 și suplimentarea ajutorului militar și umanitar. Refuzul Berlinului lasă Kievul fără un sistem cu o rază de acțiune de aproximativ 500 de kilometri, care ar fi permis lovirea unor ținte aflate mai departe decât pot atinge majoritatea armelor occidentale livrate până acum.
În paralel, la summitul NATO de la Ankara, Statele Unite, Polonia, Germania, Olanda și Suedia au semnat un acord pentru crearea unui centru european de mentenanță destinat rachetelor interceptoare PAC-3 folosite de sistemele Patriot. Decizia arată preocuparea aliaților pentru menținerea pe termen lung în stare de funcționare a echipamentelor deja furnizate. În același timp, succesul noului comandament ucrainean depinde de menținerea unui flux constant de muniție pentru armele cu rază lungă de acțiune deja aprobate.
