„Am văzut-o într-un restaurant, la masă cu un bărbat. Credeam că sunt împreună, dar de fapt nu erau. Îmi plăcea şi mă tot uitam la ea.
După multă vreme am aflat că ea gândea în felul următor: «Uite-l şi pe ăla de la televizor, ce se uită la mine, e cam arogant!», nu prea mă plăcea.
Apoi, după vreo 6 luni, ne-am întâlnit în Facultatea de Teatru, unde eu eram asistent, la Facultatea de Actorie, şi ea era studentă în ultimul an la Coregrafie. Numai că acum era blondă.
Ne-am recunoscut, am şi făcut cunoştință, căci nu avuseserăm ocazia. Am schimbat câteva vorbe, a fost amuzant, pentru că a întins mâna şi a spus Silvia, eu la rândul…
Citeste articolul complet aici
