FIFA ia în calcul o modificare de regulament ce ar putea rescrie istoria fotbalului la nivel global. Forul condus de Gianni Infantino vrea să oblige cluburile să folosească pe teren, pe toată durata meciului, un jucător sub 21 sau chiar sub 20 de ani. Propunerea este puternic inspirată de o regulă implementată în România de un deceniu.
Propunerea oficială a FIFA
Discuțiile au avut loc în cadrul Consiliului FIFA de la Vancouver, unde s-au dezbătut mai multe proiecte de modernizare a fotbalului. Ideea de a introduce obligativitatea unui jucător tânăr pe teren a captat imediat atenția. O decizie finală este așteptată abia în 2027, la următorul Consiliu FIFA.
Comunicatul oficial al forului mondial este foarte clar. „Consiliul FIFA a aprobat, si în unanimitate un proces de consultare cu toate părțile relevante pentru introducerea unei obligații regulamentare prin care echipele de club de seniori să fie obligate să aibă permanent pe teren cel puțin un jucător format la club, din categoria U-20 sau U-21, iar propunerea să fie înaintată Consiliului FIFA anul viitor”.
Diferența esențială față de Superliga
La prima vedere, regula pare identică cu cea din campionatul intern. Numai că lucrurile stau puțin diferit. Exista o nuanță esențială care schimbă totul. Jucătorul impus de FIFA trebuie să fie format de clubul respectiv.
Cum vine asta, mai exact?
Simplu. Tânărul fotbalist trebuie să provină din academia echipei (crescut în propria pepinieră), nu să fie transferat de la o altă formație, așa cum se întâmplă frecvent în Superliga. Această condiție ar forța, teoretic, investiții masive în centrele de copii și juniori.
Zidul legislativ numit Uniunea Europeană
Iar planul FIFA, oricât de bun ar părea pentru dezvoltarea tinerilor, s-ar putea lovi de un obstacol legislativ major. Propunerea ar putea fi considerată discriminatorie de către Uniunea Europeană, încălcând principiul fundamental al liberei circulații a forței de muncă, arată o investigație a Dolcesport. UEFA impune deja cluburilor anumite cote de jucători formați local, cel puțin 4 crescuți la propriul club și alți 4 la alte cluburi din aceeași țară, însă fără obligația de a-i folosi efectiv în timpul meciurilor.
Ce a decis Curtea de Justiție a UE
Subiectul nu e deloc nou, ba chiar a fost tranșat recent. Mijlocașul lui Royal Antwerp, Lior Refaelov, a contestat regula europeană a jucătorilor „homegrown”, susținând că aceasta distorsionează piața transferurilor. Cazul său a ajuns pe masa Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Verdictul a venit în decembrie 2023.
CJUE a stabilit că astfel de reguli pot fi, într-adevăr, discriminatorii. Și totuși, ele pot fi justificate dacă se demonstrează că ajută în mod real la dezvoltarea tinerilor fotbaliști. Dar cine face această evaluare? Ei bine, Curtea a lăsat decizia finală la nivel național. Până la urmă, fiecare țară are libertatea să decidă dacă regula încalcă sau nu principiile europene.
