Aryna Sabalenka, liderul mondial din tenisul feminin, a aruncat o adevărată bombă chiar înainte de startul sezonului de zgură. Sportiva de 28 de ani amenință deschis cu boicotarea turneului de la Roland Garros, iar motivul este legat strict de bani și de o distribuire pe care jucătorii o consideră profund incorectă.
Scandal declanșat la Roma
Declarația care a cutremurat întregul circuit a fost făcută în cadrul conferinței de presă a turneului de la Roma. Luni, liderul mondial a luat cuvântul și, alături de alți tenismeni de top, a exprimat public „profunda dezamăgire” față de modul în care sunt împărțiți banii la Grand Slam-ul parizian. Sătui să fie tratați ca simpli executanți, sportivii par să fi ajuns la un punct critic.
Sabalenka a fost extrem de directă în fața jurnaliștilor. Fără sportivi de top, tribunele imense de la Paris ar fi goale. „Noi oferim un spectacol. Fără noi nu ar exista turnee, fără noi nu ar exista divertisment. Cred că ar trebui să fim plătiți mai bine. La un moment dat va trebui să boicotăm dacă aceasta este singura modalitate de a ne apăra drepturile”, a declarat numărul 1 WTA.
Un semnal de alarmă uriaș.
Și nu este singură. Nume grele precum Novak Djokovic, Jannik Sinner și Coco Gauff au format un front comun, criticând vehement organizatorii celor patru turnee de Grand Slam și cerând mai mult respect și transparență financiară.
Bătălia pe procente și milioane de euro
V-ați gândit vreodată câți bani ajung de fapt la jucători dintr-un turneu de o asemenea anvergură globală? Ei bine, tenismenii au o cerere clară: o creștere a procentului alocat premiilor la 22 la sută din încasările totale. E drept că organizatorii francezi au încercat să calmeze spiritele. Roland Garros a majorat premiile pentru ediția din acest an cu 9,5 la sută, ajungând la suma de 61,7 milioane de euro.
Numai că, hai sa vedem, jucătorii de elită nu sunt deloc mulțumiți. Un comunicat oficial a fost deja emis de unele dintre cele mai sonore nume din tenisul internațional, după cum notează Dolcesport. Sabalenka, care a jucat finala la Paris în 2025 (o bătălie epică pierdută în fața lui Coco Gauff, scor 7-6(7), 2-6, 4-6), a punctat dur și la obiect: „Probabil că va rămâne sub 15 la sută, mult sub cele 22 la sută solicitate”.
O astfel de discrepanță nu lovește doar în milionarii din top 10. Când procentele din Grand Slam-uri rămân mici, jucătorii români clasați mai slab, care depind enorm de aceste cecuri pentru a-și finanța cariera, resimt șocul direct. Până la urmă, o prezență pe tabloul principal la Paris este vitală pentru supraviețuirea financiară a multor sportivi.
Matematica din spatele nemulțumirilor
Iar cifrele vorbesc de la sine. În 2023, Roland Garros a generat venituri totale de 395 de milioane de euro, o creștere de 14% față de anul precedent. Și totuși, fondul de premii a crescut cu doar 5,4%, mișcare ce a redus cota jucătorilor din venituri la doar 14,3%.
Pe bune, cine ar plăti sute de euro pe un bilet doar pentru a vedea meciuri fără miză reală pe arena Philippe Chatrier?
Pentru turneul din acest an, calculele arată și mai disproporționat. Cu venituri estimate la peste 400 de milioane de euro, procentul alocat premiilor va fi, cel mai probabil, sub 15%. Asta înseamnă mult sub cele 22% solicitate de jucători pentru a alinia turneele de Grand Slam la standardele circuitelor ATP și WTA.
