Orientul Mijlociu… un butoi cu pulbere. Un nou avertisment zguduie scena internațională. Iranul amenință direct centralele energetice și de desalinizare din Golf. O escaladare după un ultimatum de 48 de ore lansat de Donald Trump Teheranului. Ce urmează oare?
Tensiunile cresc vertiginos. Miza e uriașă. Mohammad Bagher Qalibaf, președintele Parlamentului iranian, a transmis duminică, prin X, un mesaj tranșant. Potrivit Financiarul, este răspunsul la ultimatumul lui Trump privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Schimbul de replici, extrem de dur, prevestește zile complicate. Nimeni nu știe ce va urma. Absolut nimeni.
Ce a declanșat furia Iranului?
Ultimatumul lui Donald Trump. A fost scânteia. Cererea ca Iranul să redeschidă imediat Strâmtoarea Hormuz a fost percepută ca o provocare directă. Strâmtoarea, un punct strategic vital pentru transportul petrolier global, este controlată parțial de Iran. Închiderea ei ar avea consecințe devastatoare pentru economia mondială. Coincidenta?
Mesajul lui Qalibaf a fost fără echivoc. Amenințările sale vizează direct infrastructura energetică a statelor din Golf. Avertismentul este un semnal clar. Iranul nu va ceda presiunilor externe. Miza e enormă. Ce va face Trump acum?
„Va fi un răspuns zdrobitor” – retorica războinică a Teheranului
Tonul oficialilor iranieni este alarmant. „Orice acțiune ostilă va primi un răspuns zdrobitor”, a declarat Qalibaf. Cuvintele sale sunt o dovadă a hotărârii Iranului de a-și apăra interesele. Nu e de joacă deloc.
Iranul consideră ultimatumul lui Trump o ingerință inacceptabilă în afacerile sale interne. Amenințările cu represalii sunt menite să descurajeze orice intervenție militară. Dar oare va funcționa? Greu de spus…
Ce țări sunt cele mai vulnerabile?
Statele din Golf, precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, sunt extrem de dependente de centralele de desalinizare. Aceste instalații furnizează apă potabilă pentru milioane de oameni. Un atac asupra acestor centrale ar provoca o criză umanitară majoră. Imaginea e sumbră, foarte sumbră.
Perturbarea exporturilor de petrol ar avea, de asemenea, un impact devastator asupra economiilor acestor țări. Prețul petrolului ar exploda. Piețele financiare ar intra în panică. Ce se va întâmpla cu România? O întrebare pertinentă, nu?
Oare se va ajunge la un conflict deschis?
Nimeni nu poate prezice cu certitudine viitorul. Tensiunile sunt la cote alarmante. Un incident minor ar putea escalada rapid într-un conflict militar major. Riscul este real, mai real ca oricând.
Comunitatea internațională face eforturi disperate pentru a detensiona situația. Dialogul diplomatic este cheie. Dar timpul se scurge. Va reuși cineva să medieze o înțelegere? Ieri, discuțiile erau blocate. Atât.
