Senzația că anii se scurg mai rapid odată cu înaintarea în vârstă este un fenomen larg răspândit, cu explicații fiziologice și psihologice, potrivit News24. Mecanismele cerebrale și rutina zilnică joacă un rol important în percepția timpului.
Creierul și percepția temporală
Profesorul de inginerie mecanică Adrian Bejan de la Universitatea Duke propune o analogie pentru a explica acest fenomen. El compară creierul cu o cameră video care înregistrează mai puține cadre pe secundă odată cu trecerea anilor. „Timpul fizic nu este timp mental. Ce percepi tu nu e la fel cu ce percepe altcineva”, a explicat Bejan.
Pe măsură ce îmbătrânim, rețelele neuronale devin mai complexe, ceea ce înseamnă că semnalele electrice trebuie să parcurgă distanțe mai mari. Această complexitate duce la o încetinire a procesării informațiilor vizuale. „Creierul primește mai puține imagini decât era antrenat să primească atunci când era mic”, a precizat Bejan.
Această încetinire a procesării ar putea explica de ce amintirile din copilărie par mai vii, iar verile păreau interminabile. „Oamenii sunt adesea uimiți de cât de multe își amintesc din zilele tinereții lor care păreau să dureze o veșnicie”, a adăugat expertul. În tinerețe, creierul procesa informațiile la o viteză superioară, contribuind la o percepție diferită a timpului.
Rutina și percepția accelerată a timpului
Un alt factor care influențează percepția timpului este rutina. În tinerețe, majoritatea experiențelor sunt noi, de la prima zi de școală până la primul loc de muncă. Aceste experiențe creează amintiri clare și distincte.
Cu timpul, rutina se instalează, iar zilele devin repetitive. Aceleași drumuri spre serviciu, aceleași alimente și aceleași interacțiuni sociale pot duce la o senzație de accelerare a timpului. Creierul nu mai este stimulat de elemente noi, ceea ce face ca timpul să pară că trece mai repede.
Psihologul Cindy Lustig, profesoară la Universitatea din Michigan, susține această idee. „Atunci când ne amintim de o perioadă plină de evenimente, ni se pare că timpul se prelungește și ni se pare foarte lung. Când nu se întâmplă nimic, anii se transformă într-o ceață”, a afirmat Lustig.
Perspectiva matematică asupra timpului
Există și o explicație matematică pentru percepția accelerată a timpului. Percepția timpului este proporțională cu durata vieții trăite. Pentru un copil de patru ani, un an reprezintă 25% din viață. Pentru un adult de 40 de ani, același an reprezintă doar 2,5% din viață.
Cu cât o persoană trăiește mai mult, cu atât un an individual pare mai scurt, contribuind la senzația de accelerare a timpului.
Cum să influențăm percepția timpului
Deși nu putem schimba fundamental modul în care funcționează creierul, există modalități de a influența percepția timpului. Introducerea noutății în viața de zi cu zi poate ajuta la încetinirea percepției temporale.
Bejan sugerează să încetinim ritmul și să ne forțăm să facem lucruri noi pentru a ieși din rutină. „Încetinește puțin ritmul, forțează-te să faci lucruri noi pentru a ieși din rutină”, a spus acesta. Schimbarea drumului spre magazin, ascultarea unui nou gen de muzică, începerea unui nou hobby sau călătorirea într-un loc nou pot ajuta.
Experiențele neobișnuite pot stimula creierul și pot crea amintiri mai vii, ceea ce poate da impresia că timpul trece mai lent.
O altă tehnică utilă este mindfulness, sau atenția conștientă. „Fii prezent. Aici. Acum. Dacă te gândești constant la greșelile din trecut sau te îngrijorezi de potențialele probleme viitoare, ratezi cea mai importantă parte a vieții tale de până acum: chiar aici, chiar acum”, a explicat Lustig.
Deși nu putem controla cantitatea de timp pe care o avem, putem controla modul în care o experimentăm. Prin introducerea noutății și prin atenția conștientă, putem influența percepția temporală.
Despre Adrian Bejan
Adrian Bejan este profesor de inginerie mecanică la Universitatea Duke. Este cunoscut pentru cercetările sale în domeniul termodinamicii și al designului constructal. Teoria designului constructal susține că evoluția formei și structurii în natură și în sistemele tehnologice urmează un principiu universal de optimizare a fluxului.
Această teorie a fost aplicată în diverse domenii, inclusiv în studiul sistemelor de transport, al rețelelor de distribuție a energiei și al structurii organismelor vii. Analogia sa cu camera video oferă o perspectivă asupra modului în care percepem timpul.
Despre Cindy Lustig
Cindy Lustig este profesor de psihologie la Universitatea din Michigan. Cercetările sale se concentrează pe memoria și cogniția la adulți, în special pe modul în care îmbătrânirea afectează aceste procese. Ea studiază modul în care factori precum stresul și emoțiile influențează memoria.
Contribuțiile sale la înțelegerea modului în care creierul procesează și stochează amintirile sunt importante pentru a înțelege de ce timpul pare să treacă mai repede odată cu vârsta. Accentul pus pe importanța evenimentelor noi subliniază rolul pe care îl putem juca în modelarea percepției timpului.
