Scenariul alegerilor anticipate, privit până de curând ca o variantă trecătoare, capătă tot mai multă greutate pe fondul blocajului politic. Dacă această opțiune se confirmă, votul ar urma să aibă loc cel mai probabil spre finalul anului, iar România ar intra în 2027 cu un Parlament și un Guvern noi.
Efectul imediat ar fi prelungirea instabilității într-un moment în care România se confruntă deja cu riscul de retrogradare a ratingului de țară în categoria „junk”, în contextul crizei economice și politice. În acest tablou, miza nu este doar schimbarea unei majorități, ci și costul unui blocaj care ar întârzia deciziile de guvernare, dar și agenda de politică externă și de securitate.
Potrivit datelor prezentate de Jurnalulnational, cei care ar putea avea de câștigat politic dintr-un asemenea joc sunt, neconfirmat, PNL, USR și AUR, dacă ar ajunge să respingă două propuneri succesive de premier pentru a forța anticipatele. Logica ar fi maximizarea numărului de mandate sau valorificarea creșterii din sondaje. PSD, în schimb, nu are un interes real pentru organizarea unui nou scrutin.
Constituția României, prin articolul 89, permite dizolvarea Parlamentului doar dacă nu este acordat votul de încredere în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură. O eventuală decizie privind anticipatele depinde atât de voința majorității parlamentare, cât și de opțiunea șefului statului, în situația în care două propuneri de premier sunt respinse în Parlament.
Analistul politic Răzvan Petri a explicat că un asemenea deznodământ ar muta rapid criza în calendarul electoral. „Alegerile anticipate ar însemna, în primul rând, o perioadă de instabilitate politică pe termen scurt și mediu. Dacă se va ajunge la acest scenariu, cel mai probabil scrutinul ar avea loc spre finalul anului, astfel încât România să intre în anul următor cu un nou Parlament și un nou Guvern.”
După un eventual scrutin anticipat, presiunea pentru un compromis politic nu ar dispărea. Răzvan Petri a arătat: „Diferența este că partidele nu vor mai putea invoca necesitatea unui nou vot popular pentru a justifica blocajul. După anticipate, vor fi obligate să găsească o formulă de compromis, fie printr-un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, fie printr-o mare coaliție alături de PSD, fie prin susținerea unui guvern minoritar PSD. Alte variante realiste nu se conturează nici după un eventual scrutin anticipat.”
Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a arătat că mecanismul legal există și poate fi activat chiar de actualul Executiv, deși are competențe reduse. „Alegerile se organizează pe baza legii, pe baza hotărârilor de Guvern. Nimic nu împiedică Guvernul să adopte hotărârile de natură a duce la alegerile anticipate. Chiar guvernul ăsta, cu competențe reduse, are capacitatea de a decide în acest sens. Autoritatea Electorală pune în aplicare ceea ce a decis Guvernul.”
Același Tudorel Toader a explicat că momentul decisiv vine după cele două respingeri din Parlament, în interiorul termenului constituțional de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură. Dacă nici atunci nu se formează o majoritate, președintele are opțiunea de a merge spre anticipate.
România s-a mai apropiat de acest moment în 2009, după căderea Guvernului Emil Boc prin moțiune de cenzură. La acel moment, președintele Traian Băsescu i-a propus ca premieri pe Lucian Croitoru și pe Liviu Negoiță, însă Parlamentul nu a fost dizolvat.
