Panică la birou? Nu chiar pentru toți. Un studiu recent arată că peste o treime dintre angajații români se tem de faptul că inteligența artificială le va lua locul de muncă în următorii doi ani. Anxietate sau realism? Greu de spus. Cert este că anul 2026 se anunță unul cheie pentru piața muncii, potrivit News24.
În timp ce mulți văd AI ca pe o amenințare, alții o consideră o oportunitate. Unde ne situăm noi, ca țară, în această ecuație? Un studiu realizat de RoCoach și Novel Research, publicat de News24, aruncă o lumină asupra temerilor și așteptărilor românilor în fața acestei transformări tehnologice majore. Care sunt, de fapt, aceste temeri?
Paradoxul românesc: optimism vs. teama de șomaj
Românii sunt, cel puțin la prima vedere, optimiști. Peste 75% dintre ei cred că inteligența artificială va aduce beneficii economiei și societății. Dar când vine vorba de propriul loc de muncă, optimismul scade dramatic. Doar 11% cred că AI va crea mai multe locuri de muncă decât va distruge. Coincidenta?
Ce spune restul populației? Aproape jumătate (42%) se așteaptă la un impact echilibrat, cu joburi noi care le vor înlocui pe cele vechi. Dar o treime consistentă se pregătește de ce e mai rău: șomaj masiv.
Cine tremură cel mai tare? Vârsta și educația, factori decisivi
Nu toată lumea se teme în egală măsură. Studiul arată că scepticismul crește odată cu vârsta și scade odată cu nivelul de educație. Practic, cine nu e familiarizat cu tehnologia se teme cel mai tare de ea. Surprinzător sau nu, aproape 70% dintre utilizatorii activi ai AI o văd ca pe o șansă, în timp ce doar 18,7% dintre cei care doar au auzit de ea împărtășesc acest entuziasm. O diferență uriașă!
Șeful-robot? O idee respinsă categoric
Nu doar înlocuirea completă sperie, ci și modul în care AI-ul se infiltrează în evaluarea performanței. Ideea unui algoritm care decide bonusuri sau concedieri nu e deloc populară. Doar 20,2% dintre respondenți ar accepta evaluări complet automate. Aproape 40% ar fi de acord doar cu validarea umană. Iar peste 35% resping complet ideea. Gata.
„AI devine un barometru al încrederii, al alfabetizării digitale, al anxietății sociale și al adaptabilității”, spune Marian Marcu, Managing Partner la Novel Research. Rezultatele arată o societate divizată, nu doar politic, ci și digital. Oare ce e de facut?
Statul, chemat la rampă: cine plătește reconversia profesională?
Românii așteaptă ca Guvernul să intervină. O majoritate covârșitoare (64,6%) consideră că statul ar trebui să susțină reconversia profesională și trainingul în domenii legate de AI. Unii (36,9%) văd necesară susținerea industriilor strategice, alții (27,7%) o privesc ca pe o măsură de prevenire a șomajului. Așteptările sunt clare: statul trebuie să pregătească economia pentru viitor. Este oare realist?
„Avem datoria de a construi mai mult decât competențe tehnice, trebuie să cultivăm discernământ, adaptabilitate și leadership uman”, avertizează Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach. Tinerii sunt cei mai vocali. Aproape jumătate (45%) dintre cei între 18 și 29 de ani cred că AI ar putea deveni un pilon strategic pentru competitivitatea României. Ei cer o strategie națională care să încurajeze investițiile, inovația și formarea de specialiști.
