Companiile din toată lumea investesc masiv în tehnologii generative și cer rezultate financiare rapide, dar bilanțurile operaționale arată altceva. Aproape 89% dintre liderii chestionați la nivel mondial nu au raportat niciun impact măsurabil asupra productivității în trei ani de la implementare. În același timp, până la 95% dintre inițiativele corporative din acest domeniu nu reușesc să demonstreze un randament clar al investiției inițiale.
Un alt semnal vine din utilizarea efectivă a instrumentelor cumpărate. Aproximativ 60% dintre licențele de tip Copilot achiziționate rămân nefolosite după primele 90 de zile. Situația arată un abandon frecvent după achiziție și costuri ridicate pentru companii. Modelul nu este nou: în America anului 1985, primele computere personale scumpe au ajuns în birouri, dar au rămas luni întregi nefolosite, iar blocajul de productivitate a fost depășit abia după un deceniu, prin redesenarea fluxurilor de muncă.
În România apare un contrast puternic între firme și utilizatorii individuali. Integrarea inteligenței artificiale la nivelul companiilor locale este ultima din Uniunea Europeană, cu doar 5,21%. În schimb, 68% dintre utilizatorii de internet din mediul urban folosesc deja aceste instrumente digitale avansate, în creștere de la 47% în anul precedent. Potrivit datelor menționate de Financiarul, 44% dintre utilizatorii urbani români folosesc inteligența artificială pentru sarcini legate de muncă, practică recunoscută sub numele de Shadow AI.
Diferența se vede și în interiorul companiilor. Deși 48% dintre executivii români spun că au o strategie clară de implementare tehnică, doar 12% afirmă că aceste planuri au generat venituri noi sau au redus semnificativ costurile operaționale. În paralel, utilizarea individuală a platformelor externe pentru activități de serviciu mută sarcini și date în afara controlului intern al managementului.
Ritmul lent al adopției este legat și de nivelul competențelor digitale. România are oficial cel mai scăzut nivel de alfabetizare digitală din Uniunea Europeană. Doar 31,8% din populație deține competențe digitale de bază, față de o medie europeană de aproximativ 56%. La nivel european, principalul motiv invocat pentru neadoptarea inteligenței artificiale în companii este lipsa expertizei relevante în interiorul organizațiilor, iar peste 70% dintre respondenți confirmă această problemă de personal tehnic calificat.
Evaluarea realistă a randamentului schimbă însă centrul discuției. Aproximativ 70% din valoarea totală adusă de inteligența artificială depinde de oameni, de procese interne reproiectate și de managementul schimbării. Doar 30% ține de algoritmi sau de tehnologia în sine. În aceste condiții, simpla cumpărare de software nu este suficientă, iar transformarea experimentelor izolate ale angajaților în fluxuri de lucru standardizate devine esențială pentru rezultate financiare măsurabile și pentru reducerea riscurilor de securitate pe termen lung.
