# Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a scăzut la jumătate după atacurile dintre SUA și Iran > Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a fost redus la jumătate după atacurile dintre SUA și Iran, iar riscurile pentru transportul maritim și piața petrolului cresc. Disputa privind controlul asupra tra... Publicat: 12 iulie 2026, 09:11 · Actualizat: 7 august 2026, 02:57 · Autor: Crina Tudor · Categorie: [Externe](https://cotidianzilnic.ro/stiri/externe/index.html.md) · Pagina web: https://cotidianzilnic.ro/traficul-prin-stramtoarea-hormuz-a-scazut-la-jumatate-dupa-atacurile-dintre-sua-si-iran/ · Publicație: Cotidian Zilnic ![Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a scăzut la jumătate după atacurile dintre SUA și Iran](https://cotidianzilnic.ro/wp-content/uploads/2026/07/traficul-prin-stra-mtoarea-hormuz-a-sca-zut-la-jum-1024x683.webp) Traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz s-a redus la jumătate după atacurile reciproce dintre SUA și Iran din această săptămână, iar presiunea se mută direct asupra transportului și pieței energetice. Luni noaptea, în coridorul Omani al strâmtorii, trei nave comerciale aflate în tranzit au fost atacate de Iran, pe ruta folosită în mod tradițional de vasele care intră în Golf. Pasajul rămâne deschis formal, însă funcționează sub amenințare explicită. Iranul a avertizat că orice navă care se abate de la ruta aprobată de autoritățile sale va înfrunta o „reacție imediată și puternică”. În aceste condiții, armatorii, brokerii și chartererii își reevaluează deciziile de traversare, iar companiile de transport maritim și asigurătorii resimt deja primele efecte. Escaladarea pornește din interpretările diferite ale unui acord provizoriu dintre SUA și Iran. A cincea clauză a memorandumului prevede că Republica Islamică Iran va face aranjamente, folosind cele mai bune eforturi, pentru trecerea sigură a navelor comerciale, fără taxe timp de 60 de zile, din Golful Persic către Marea Oman, și viceversa. Documentul spune că traficul navelor comerciale „va începe imediat” și că va fi instituit în termen de 30 de zile, după eliminarea obstacolelor tehnice și militare și după deminarea efectuată de Iran. Potrivit [Financiarul](https://financiarul.ro/externe/traficul-prin-stramtoarea-hormuz-s-a-injumatatit-riscul-pentru-petrol/), textul urmărește reluarea traficului în siguranță, dar lasă deschisă disputa privind cine administrează accesul și în ce condiții are loc tranzitul. Iranul susține o interpretare care îi menține controlul asupra strâmtorii. După atacurile de luni, partea americană a revocat relaxarea sancțiunilor asupra vânzărilor de petrol iranian și a lansat, prin Comandamentul Central, un val de lovituri asupra a peste 80 de ținte militare. Iranul a răspuns ulterior prin atacuri asupra unor baze militare din Kuweit și Bahrain. Deși prețul petrolului nu afișează încă o cifră nouă, un coridor prin care circulă un volum major din petrolul mondial funcționează la jumătate din fluxul normal. Companiile locale și internaționale care cumpără energie sau marfă vor resimți această disfuncție prin costuri logistice mai mari, prime de risc ridicate și modificări de aprovizionare. Dr. Ashok Kumar, profesor asociat de economie politică la Universitatea Birkbeck, a explicat de ce efectul economic apare înaintea unei închideri complete a strâmtorii: „Pasajul este extrem de îngust. Iranul nu trebuie să oprească fizic fiecare vas; simpla amenințare cu atacul este suficientă pentru a face asigurătorii, companiile de transport maritim și echipajele să nu dorească să-și asume riscul. Asta singură conferă Iranului o influență semnificativă asupra unuia dintre cele mai importante puncte de blocaj energetic din lume.” Memorandumul prevede și că Iranul va purta dialog cu Sultanatul Oman pentru a defini administrarea viitoare și serviciile maritime în Strâmtoarea Hormuz, în discuții cu alte state litorale din Golful Persic, în conformitate cu dreptul internațional aplicabil și drepturile suverane ale statelor riverane Strâmtorii Hormuz. Lipsa unei formule clare de administrare reduce predictibilitatea operațională. Neil Quilliam, specialist în politici energetice, geopolitică și afaceri externe la Chatham House, a declarat: „Ceea ce suntem martori este dorința Iranului de a-și menține controlul asupra Hormuzului. Este clar că regimul iranian consideră că vasele care trec prin pasajul Omani fără a se coordona cu autoritățile iraniene constituie o provocare la adresa capacității sale de a exercita controlul asupra Hormuzului.” Analistul a arătat că, pentru Teheran, pierderea controlului asupra Hormuzului ar însemna renunțarea la un instrument major de influență. Discursul public iranian păstrează aceeași linie. Mohammed Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian, a scris pe platforma X: „Epoca agresiunii și extorcărilor s-a terminat. Nu duce nicăieri. Nu cedăm.” Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis joi că puterile străine nu au drepturi asupra teritoriului sau asupra Strâmtorii Hormuz. Kpler a declarat că există voință politică pentru un acord, însă implementarea se complică. La prețuri ale petrolului care nu au atins praguri critice, impulsul pentru o înțelegere scade, cel puțin din partea SUA. Mark Rutte, șeful NATO, a declarat la summitul de la Ankara că o încălcare a armistițiului de către Iran solicită o reacție fermă din partea SUA. Neil Quilliam a subliniat că NATO nu va forța redeschiderea strâmtorii, însă o coaliție navală ar putea asigura menținerea tranzitului după o redeschidere asumată printr-un armistițiu permanent.