Panică? Poate inutilă. Temeri legate de demență și terapia hormonală la menopauză… ani de îngrijorări. Un studiu imens, cu date de la peste un milion de femei, aduce vești bune. Liniștitoare, chiar, scrie Bravonet.
Terapia de substituție hormonală NU crește riscul de demență la femeile aflate în postmenopauză. Verdictul e clar. Publicat în The Lancet Healthy Longevity, relatat de HotNews, vine după o analiză aprofundată a zece studii anterioare. Vârsta de începere a tratamentului? Sau durata acestuia? Nu influențează riscul, conform studiului. Atât.
De ce femeile sunt mai expuse?
Cifrele sunt, fără îndoială, îngrijorătoare. La nivel global, aproximativ 57 de milioane de oameni trăiesc cu demență. Femeile reprezintă două treimi din aceste cazuri. Trăiesc mai mult, au un risc genetic mai ridicat și, un factor central, pierd estrogen la menopauză. Un studiu recent, publicat în Psychological Medicine, a arătat că menopauza este asociată cu pierderea substanței cenușii în hipocampus. O zonă a creierului afectată de Alzheimer. Coincidență?
„Aceste regiuni sunt cele care se degradează în cazul maladiei Alzheimer și menopauza ar putea amplifica riscul unor modificări cerebrale odată cu înaintarea în vârstă”, a explicat profesoara Barbara Sahakian de la Cambridge, pentru BBC. Un avertisment serios.
Ceața mentală dispare, Alzheimerul rămâne o necunoscută
Bufeuri, transpirații nocturne, schimbări de dispoziție… Și acea ceață mentală frustrantă. Peste 70% dintre femei trec prin aceste simptome. Terapia hormonală ameliorează eficient aceste neplăceri. Dar previne demența? Aici, lucrurile se complică. Dr. G. Thomas Ruiz, medic obstetrician-ginecolog la MemorialCare Orange Coast Medical Center din SUA, a declarat: „Pentru mine, cel mai important lucru este că nu există date care să arate că terapia de substituție hormonală înrăutățește boala Alzheimer”.
Știm că ceața mentală se ameliorează. La fel și claritatea și memoria. Dar dacă asta va duce la un risc mai mic de Alzheimer? Încă nu știm. O întrebare importantă.
Europa rămâne sceptică
Aproximativ 25,2 milioane de femei din Europa au între 45 și 60 de ani. Sunt în perimenopauză sau postmenopauză. Puține apelează la terapia hormonală. Frica persistă. Un sondaj citat de Statista arată că un sfert dintre femeile la menopauză din Europa refuză tratamentul din cauza îngrijorărilor legate de efectele pe termen lung. Aproape jumătate dintre medicii europeni recunosc că nu au prescris terapie hormonală tocmai pentru că pacientele se temeau.
Diferențele între țări sunt uriașe. În Italia, utilizarea rămâne rară. În Franța, peste jumătate dintre femeile cu simptome recurg la terapie. Piața europeană a fost evaluată la aproape 5 miliarde de dolari în 2024 și ar putea ajunge la 9 miliarde până în 2033. Sumă considerabilă.
Cum ne protejăm creierul?
Decizia de tratament trebuie luată împreună cu medicul. Ghidul Societății de Obstetrică și Ginecologie din România recomandă inițierea terapiei între 50 și 59 de ani. Melville a explicat: „Nu avem suficiente dovezi pentru a trage concluzii clare legate de momentul începerii, durata sau forma terapiei hormonale”. Asta înseamnă că decizia de tratament ar trebui să țină cont de severitatea simptomelor și de beneficiile și riscurile cunoscute, nu de prevenția demenței. Clar?
Michelle Dyson, director general la Alzheimers Society din UK, recomandă exerciții fizice regulate, renunțarea la fumat și limitarea alcoolului. Dr. Christelle Langley de la Cambridge subliniază cât de mult contează sprijinul psihologic. Pe termen lung, menținerea tensiunii, glicemiei și colesterolului în limite normale face diferența. Lectură, puzzle-uri, învățarea unei limbi străine – activitățile care solicită creierul sunt printre puținele lucruri care pot susține sănătatea cognitivă. Restul? Rămâne de cercetat.”
