Guvernul a negociat un nou acord cu OMV Petrom pentru prelungirea concesiunilor petroliere onshore până la finalul anului 2043. Înțelegerea aduce o majorare a redevențelor și obligă compania să-și asume costuri de mediu istorice, cu un impact estimat la peste un miliard de lei la bugetul de stat.
Stabilitate fiscală, dar cu portițe de scăpare
Un punct central al negocierilor a fost predictibilitatea fiscală pe termen lung. E drept că orice investitor major caută un astfel de cadru. Documentul prevede clar acest angajament. „10.2.1. Regimul fiscal specific aplicabil operațiunilor petroliere reglementate de prezentul ACORD, care vizează sfera, cuantumul, baza de impozitare, metoda de calcul si durata de aplicare, precum și regimul redevențelor, conform prevederilor în vigoare la data de [DATA ACTULUI ADITIONAL], se aplică pe toată durata de valabilitate a prezentului ACORD”, se arată în textul citat.
Numai ca statul român și-a păstrat câteva pârghii esențiale. Există două excepții majore de la această regulă. „10.2.2. Pe perioada instituirii stării de asediu, de urgenta sau situatii de urgenta la nivel national, se pot institui masuri temporare derogatorii de la prevederile articolului 10.2.1 din prezentul ACORD. 10.2.3. si prevederile articolului 10.2.1 din prezentul ACORD nu se aplică în cazul situațiilor care necesită aducerea la îndeplinire a respectării legislației europene de către Romania, în calitate de Stat Membru”, precizează proiectul.
Mai mult, dacă prețurile sunt plafonate prin decizie guvernamentală, redevența se va calcula la acea valoare. „10.1.4 Calculul contravalorii redevenței petroliere datorate bugetului de stat de către TITULAR se face pe baza prețurilor de referință. Pe durata aplicabilității în România a unor prețuri reglementate şi/sau plafonate pentru petrolul extras în România, pentru cantitățile de petrol vândute terților, persoanelor afiliate sau utilizate pentru consum propriu la preț reglementat sau plafonat, prețul de referință utilizat în calculul redevenței petroliere va fi egal cu prețul reglementat şi/sau plafonat al petrolului”, stipulează documentul. „Pentru cantitățile de petrol destinate constituirii stocului minim de siguranță nu se datorează redevență”.
Cât încasează statul. Noile procente
V-ați gândit vreodată cât încasează statul din exploatarea propriilor resurse subterane? Proiectul aduce creșteri masive ale cotelor. Pentru producția de țiței, redevența urcă de la 3,5% la 4,9% pentru zăcămintele mici (sub 10 tone/trimestru). Cele între 10 și 20 de tone vor fi taxate cu 7%, față de 5% în prezent. Zăcămintele cu producție între 20 și 100 de tone ajung la 9,8% (de la 7%), iar exploatările mari, de peste 100 de tone pe trimestru, vor avea o redevență de 18,9%, o creștere uriașă de la 13,5%.
Cifrele vorbesc de la sine.
La gazele naturale, curba este similară. Producția sub 10 milioane de metri cubi pe trimestru va fi taxată cu 4,9% (de la 3,5%). Nivelul între 10 și 50 de milioane mc ajunge la 10,5% (de la 7,5%), iar cel între 50 și 200 de milioane mc va suporta o cotă de 12,6% (de la 9%). Pragul superior, de peste 200 de milioane mc, atinge 18,2%, în creștere de la 13%. Pana la urma, s-au negociat și noi tarife pentru infrastructură: „b) o cotă de 11,5% din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport şi tranzit al petrolului prin sistemele naţionale de transport al petrolului; d) o cotă de 4,4% din valoarea venitului brut realizat din operaţiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale”.
Nota de plată pentru mediu și reacțiile oficiale
O altă condiție majoră a fost închiderea litigiilor internaționale. OMV Petrom ar urma să renunțe la procesele deschise la Paris și în instanțele din România. Compania își va asuma și costurile de abandonare prevăzute în vechiul contract de privatizare. „În viitor, obligațiile istorice de mediu și abandonare conform Anexei P a contractului de privatizare estimate la aproximativ 600 milioane euro (sumă pe termen lung neactualizată la valoarea prezentă) sunt preconizate a fi suportate de OMV Petrom pe propriile costuri”, au informat oficialii companiei printr-un comunicat trimis către Bursa de Valori București, după cum notează Financiarul.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit în decembrie 2025 despre această mișcare strategică. „Am reușit ca, după 20 de ani de la semnarea contractului inițial, să reechilibrăm cooperarea cu OMV Petrom pentru următorii 15 ani”, declara șeful guvernului. Răspunsul grupului petrolier a venit imediat, confirmând public că „Acest set de obiective include modificări ale redevențelor și impozitării specifice, cu întărirea stabilității fiscale pe viitor, precum și ajungerea la un acord privind obligațiile istorice de mediu și abandonare”.
Implementarea, așteptată în trimestrul doi
Si totuși, aplicarea acestor măsuri nu se întâmplă peste noapte. Alina Popa, directorul financiar al OMV Petrom, a explicat recent că implementarea a înregistrat întârzieri, deoarece modificările legislative nu au fost încă adoptate. „Procesul de implementare a fost în desfășurare în primul trimestru, însoțit de numeroase discuții, însă nu a fost încă finalizat. Ne așteptăm ca acesta să fie finalizat în al doilea trimestru”, a detaliat directorul financiar.
Conducerea companiei estimează o majorare a redevențelor de aproximativ 40%. „Într-adevăr, este vorba de o creștere a redevențelor, dar și de o modificare a impozitării suplimentare. Nu avem încă toate detaliile finalizate”, a precizat Alina Popa în fața investitorilor.
Până la publicarea în Monitorul Oficial a noului pachet legislativ, vechile acorduri de concesiune care expiră în mod normal în anul 2028 rămân în vigoare pe baza textelor actuale.
