Comitetul Internațional Olimpic a ridicat provizoriu suspendarea Comitetului Olimpic Rus, măsură impusă după invazia declanșată în iarna anului 2022. Decizia deschide drumul sportivilor ruși spre reintegrarea în mișcarea olimpică și a provocat reacții puternice din partea Ucrainei și a unui grup de nouă state europene, printre care se află și România.
Matviy Bidnyi, ministrul Sportului din Ucraina, a criticat direct hotărârea CIO și a spus că nu vede motivul pentru care a fost luată acum. „De ce acum? Nu am un răspuns la această întrebare. Nu văd niciun motiv pentru asta”, a declarat oficialul ucrainean. El consideră că măsura slăbește presiunea colectivă exercitată asupra Rusiei. „Nu credem că CIO nu înțelege acest lucru. Aceasta este o decizie deliberată de a ignora realitatea, ceea ce le distruge complet propria credibilitate.”
Motivul oficial invocat de CIO este clar: forul rus a eliminat din componența sa organizațiile sportive regionale din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Suspendarea fusese decisă imediat după invazia pe scară largă începută în iarna anului 2022.
Răspunsul politic a venit rapid. Miniștrii sportului din Suedia, Estonia, Olanda, Lituania, Letonia, Polonia, România, Finlanda și Danemarca au cerut Uniunii Europene să oprească finanțarea pentru Jocurile Olimpice. România se află astfel printre statele care solicită o reacție mai dură după decizia CIO.
Potrivit Dolce Sport, hotărârea începe deja să aibă efecte și la nivelul federațiilor internaționale. Matviy Bidnyi a afirmat că decizia CIO a împins deja alte federații să relaxeze interdicțiile aplicate sportivilor ruși. Exemplul dat de el este Federația Internațională de Handbal. Efectele nu se limitează la relația dintre CIO și Comitetul Olimpic Rus, ci ajung rapid și în competițiile fiecărei discipline.
Textul mai arată că Moscova a folosit în mod repetat sportul internațional pentru a-și păstra prezența în instituțiile occidentale, inclusiv în șah și scrimă, în pofida izolării diplomatice. Din acest motiv, mai multe state europene tratează decizia CIO drept o breșă într-un front construit după 2022.
România este una dintre cele nouă țări care au semnat apelul către Uniunea Europeană. Mesajul transmis de acest grup este că opoziția față de revenirea Rusiei nu vine doar dinspre Ucraina, ci și din partea unor state membre UE care cer o măsură concretă, respectiv blocarea finanțării pentru Jocurile Olimpice.
Kristen Michal, Prim-ministrul Estoniei, a formulat poziția unuia dintre statele semnatare în termeni direcți: „Rusia continuă să folosească sportul ca instrument de propagandă de stat. Nu ar trebui să pretindem că sportul există într-un vid, separat de războiul brutal și în curs de desfășurare. O revenire la normalitate ar transmite un mesaj greșit: ar ignora suferința poporului ucrainean și ar risca normalizarea agresiunii Rusiei.”
Prin această decizie a CIO, sportivii ruși primesc un culoar de reintegrare. În același timp, România figurează oficial în grupul statelor care cer ca răspunsul european să meargă până la tăierea fondurilor UE pentru Jocurile Olimpice.
