Politica românească, un ring de box fără pauză. De la Revoluție, guvernele au trăit cu sabia moțiunii de cenzură deasupra capului. Câte au rezistat? Puține. Dar câte au căzut, de fapt?
Nu mai puțin de 51 de moțiuni de cenzură au fost depuse în Parlament, conform datelor publicate de Financiarul. Prima încercare de acest gen a avut loc în martie 1993, vizând Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu. Ultima? Decembrie 2025. Un adevărat record.
Văcăroiu, primul pe listă. Și ultimul?
Guvernul Văcăroiu a fost ținta primei moțiuni de cenzură din istoria post-decembristă. Era 14 martie 1993. O încercare eșuată, desigur. Dar a dat tonul pentru ce avea să urmeze. Oare știa premierul de atunci că deschide o cutie a Pandorei? Cine ar fi crezut că vor urma alte 50 de tentative?
De la Văcăroiu la…cine?
Financiarul menționează că ultima moțiune de cenzură, cel puțin în arhivele lor, datează din decembrie 2025. Guvernul vizat? Mister. Informația rămâne ascunsă. Dar un lucru e cert: apetitul politicienilor români pentru moțiuni de cenzură rămâne intact. Surprinzător sau nu, acest instrument politic a devenit o constantă a vieții politice din România.
6 guverne doborâte. Atât?
Din cele 51 de moțiuni depuse, doar 6 au reușit să dărâme guverne. Un procent relativ mic. Dar suficient de mare pentru a destabiliza periodic scena politică. De ce atâtea încercări eșuate? Calcul greșit al voturilor? Strategii politice defectuoase? Sau pur și simplu o demonstrație de forță a opoziției?
Moțiunea de cenzură, armă politică sau circ mediatic?
Moțiunea de cenzură ar trebui să fie un instrument democratic prin care Parlamentul sancționează un guvern incompetent sau corupt. Însă, de multe ori, pare mai degrabă un spectacol politic. Un circ mediatic menit să atragă atenția și să mobilizeze electoratul. Cât de eficientă este, cu adevărat, această armă politică? Rămâne o întrebare deschisă. Ieri, azi, mâine. Nimic nou.
