Cotația Brent pentru contractele futures din septembrie a revenit la aproximativ 85 de dolari pe baril, după ce pe 1 iulie coborâse la 71,57 dolari. Mișcarea a venit în ziua în care tensiunile dintre Statele Unite și Iran au împins din nou în sus piața petrolului. În același timp, petrolul american WTI s-a apropiat de 80 de dolari pe baril.
Pentru economia locală, această evoluție adaugă presiune peste costurile carburanților, într-un context în care inflația anuală era încă la 10,4% în iunie, în scădere doar marginală de la 10,9% în luna precedentă. Față de aceeași perioadă a anului trecut, motorina din România este mai scumpă cu 28,16%, iar benzina cu 22,74%.
Presiunea se vede direct în costurile de operare ale companiilor. Energia electrică s-a scumpit în România cu aproape 60% față de anul trecut după eliminarea schemei de plafonare, iar segmentul cumulat energie, gaze și încălzire a crescut cu peste 35%. Pentru transportatori, firme de construcții, exploatații agricole și industrie, o motorină mai scumpă intră direct în costul logistic și de producție.
Cererea nu a cedat nici la vârful de preț. În martie 2026, când motorina a ajuns aproape de 10 lei pe litru și benzina la 9,18 lei pe litru, consumul de motorină a crescut cu 21%. Acest lucru arată o cerere inelastică în sectoarele productive, iar companiile au continuat să cumpere și în perioada de maxim, ceea ce face probabilă transferarea costurilor în prețul final al bunurilor și serviciilor.
Într-o analiză citată de Financiarul, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat diferența dintre 2025 și 2026. „În 2025, prețurile au fost relativ stabile. Prețul mediu al benzinei s-a menținut între 7,28 lei și 7,39 lei pe litru în perioada ianuarie-aprilie, variația fiind de doar 1,5%. Motorina a avut o evoluție similară, cu valori cuprinse între 7,40 lei și 7,65 lei pe litru. În schimb, în 2026, creșterile au fost mult mai puternice. Benzina a pornit de la un preț mediu de 7,70 lei pe litru în ianuarie, a urcat la 7,95 lei în februarie și a atins 9,18 lei în martie. În aprilie, prețul mediu a coborât ușor la 8,79 lei pe litru. Comparativ cu aprilie 2025, benzina era mai scumpă cu aproximativ 19,6%. Motorina a avut o creștere și mai mare. De la 7,88 lei pe litru în ianuarie, prețul a urcat la 8,12 lei în februarie și aproape 10 lei în martie, înainte să scadă la 9,53 lei în aprilie. Față de aprilie 2025, motorina era mai scumpă cu aproximativ 27,6%”.
Potrivit sursei citate, această structură de cost se suprapune peste o piață a petrolului aflată deja în backwardation, adică într-un deficit de marfă pe termen scurt. În acest cadru, orice primă geopolitică se transmite mai rapid în cotații și se retrage mai greu din lanțul de costuri.
Silviu Gresoi, expert în energie, a explicat că actuala urcare a petrolului reflectă mai ales riscul perceput privind transportul și aprovizionarea, nu o întrerupere efectivă a fluxurilor. „Reizbucnirea conflictului cu Iranul a introdus o primă suplimentară de risc geopolitic în prețul petrolului. Creșterea de la aproximativ 71 la peste 85 de dolari pe baril reflectă, în această etapă, mai ales temerile privind posibile întreruperi ale transportului și aprovizionării. Pentru România, scumpirea petrolului se transmite treptat în prețurile carburanților, prin cotațiile internaționale, cursul leu, dolar, costurile de rafinare și transport, dar și prin nivelul taxelor. Prețurile de la pompă nu cresc neapărat imediat și în aceeași proporție cu prețul barilului, deoarece există stocuri, contracte și decalaje comerciale.”
Același expert a arătat și cum se transmite efectul în inflație. „Problema pentru România nu se limitează la costul alimentării autoturismelor. Motorina mai scumpă afectează transporturile, agricultura, construcțiile și distribuția, iar aceste costuri se transferă ulterior în prețurile alimentelor și ale altor produse. Prin urmare, un șoc petrolier prelungit poate genera un nou val de inflație și poate reduce puterea de cumpărare. Dacă tensiunile se diminuează și rutele comerciale rămân funcționale, o parte din această primă de risc poate dispărea. Dacă apar însă întreruperi reale ale livrărilor, presiunea asupra prețurilor carburanților din România va continua”.
Scenariul de 200 de dolari pe baril, invocat în cazul blocării simultane a Strâmtorii Hormuz și a strâmtorii Bab el-Mandeb, nu este confirmat ca evoluție probabilă. Silviu Gresoi a precizat că „totuși, nivelul de 200 de dolari pe baril este, în acest moment, un scenariu extrem, nu cel mai probabil”.