Numărul posturilor ocupate în instituțiile de stat a scăzut cu peste 5.300 în primele patru luni din 2026, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Doar între martie 2026 și aprilie 2026, reducerea a fost de 2.462 de posturi. Față de aprilie 2025, în aprilie 2026 erau cu 31.235 mai puține posturi ocupate, ceea ce arată un ritm anual de scădere mult mai pronunțat decât ajustarea lunară.
Datele indică o comprimare vizibilă a aparatului bugetar în ultimele 12 luni, însă nu arată și mecanismul din spatele acestor reduceri. Rămâne astfel deschisă întrebarea dacă este vorba despre optimizare administrativă, despre posturi vacante care nu mai sunt ocupate sau despre o presiune directă pentru limitarea costurilor cu personalul. Diferența este importantă, pentru că o reducere obținută prin reorganizare și digitalizare are alte efecte asupra eficienței decât una dispersată, care menține aceleași procese și mută presiunea asupra timpilor de procesare din instituții.
Cea mai mare parte a aparatului public rămâne în administrația centrală, unde se aflau aproximativ 63,9% dintre posturile ocupate. În aprilie 2026, aici erau 814.590 de posturi, cu 1.924 mai puține decât în ianuarie 2026. În administrația locală lucrau 460.409 persoane, iar reducerea față de ianuarie 2026 a fost de 3.382 de posturi, ceea ce înseamnă că zona locală concentrează cea mai mare parte a ajustării din primele patru luni.
În interiorul administrației locale, 279.744 de persoane lucrau în instituții finanțate integral din bugetele locale, cu 2.620 mai puține decât în ianuarie 2026. Alte 180.665 de persoane erau în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii, în scădere cu 841 de posturi. Potrivit Financiarul, la nivel central, din cele 814.590 de posturi ocupate, 600.562 erau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, cu 1.185 mai puțini angajați decât în ianuarie 2026. Alte 8.706 posturi erau în instituții finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale, în scădere cu 52. În instituțiile subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj erau ocupate 42.253 de posturi, cu 427 mai puține, iar în instituțiile finanțate integral din venituri proprii erau 163.069 de posturi, minus 260.
Distribuția pe ministere arată unde sunt cele mai mari efective de personal și unde au început să apară ajustări. Ministerul Educației avea 293.742 de posturi ocupate în aprilie 2026, cele mai multe din sistemul public, dar cu 180 mai puține decât în ianuarie 2026. Ministerul Afacerilor Interne avea 124.892 de posturi, în scădere cu 784. Ministerul Apărării Naționale ajungea la 76.688 de posturi și era singurul dintre marile ministere menționate care creștea față de ianuarie 2026, cu 513. Ministerul Finanțelor avea 23.542 de posturi ocupate, cu 179 mai puține decât în ianuarie 2026, iar la Ministerul Sănătății erau 18.202 posturi, în scădere cu 116.
Tabloul general arată clar direcția numerică, dar nu confirmă încă existența unei strategii coerente de consolidare. Nu există o explicație oficială privind cauzele reducerilor pe fiecare minister sau instituție și nici o estimare a impactului asupra cheltuielilor salariale bugetare. Pentru evaluarea fiscală, rămâne esențial dacă scăderea de peste 5.300 de posturi din ianuarie 2026 până în aprilie 2026 se va transforma în economii bugetare structurale sau va rămâne doar o variație administrativă de personal. În același timp, reducerea de 31.235 de posturi față de aprilie 2025 indică o încercare de redimensionare a aparatului public într-un interval suficient de mare pentru a conta în evaluarea disciplinei fiscale.
