# Pensia de invaliditate se acordă mai târziu dacă cererea întârzie. Cum se aplică termenul de 30 de zile > Cererea depusă după 30 de zile de la decizia medicală mută începutul dreptului la data înregistrării. Actele necesare și calculul pensiei în 2026. Publicat: 18 noiembrie 2026, 08:54 · Actualizat: 18 noiembrie 2026, 08:54 · Autor: Crina Tudor · Categorie: [Bani și Afaceri](https://cotidianzilnic.ro/stiri/bani-si-afaceri/index.html.md) · Pagina web: https://cotidianzilnic.ro/pensia-de-invaliditate-se-acorda-mai-tarziu-daca-cererea-intarzie/ · Publicație: Cotidian Zilnic ![Ghișeu primire cereri pensie de invaliditate](https://cotidianzilnic.ro/wp-content/uploads/2026/11/pensia-de-invaliditate-1024x683.jpg) **Decizia medicală nu ține loc de cerere de pensionare. Dacă solicitantul depune cererea la mai mult de 30 de zile de la emiterea deciziei medicale, dreptul la pensia de invaliditate începe abia la data înregistrării ei. Evaluarea medicală și solicitarea pensiei rămân două demersuri distincte.** ## Data acordării depinde de situația de asigurat Pentru cererea înregistrată în termen, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) distinge două situații. Dacă solicitantul era asigurat când a fost emisă decizia medicală, pensia începe odată cu încetarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, cu încetarea calității de asigurat. Regula are o excepție pentru persoanele asigurate prin contract de asigurare socială. Dacă persoana nu era asigurată la emiterea deciziei medicale, data acelei decizii este și data de început a dreptului, cu condiția respectării termenului. Plata se face de la data acordării înscrisă în decizia casei teritoriale de pensii. ## Evaluarea medicală precedă cererea de pensionare Primul drum este la cabinetul de expertiză medicală aferent domiciliului. Pentru evaluare sunt necesare cererea de expertizare, documentul de identitate, actele medicale cu rezultatele investigațiilor, adeverința referitoare la concediile medicale și documentul care dovedește cauza invalidității. Un aparținător poate depune solicitarea atunci când persoana nu se poate deplasa. Cabinetul are cel mult 30 de zile de la înregistrare pentru emiterea deciziei medicale. Comunicarea acesteia trebuie făcută în maximum 5 zile după emitere. Urmează [depunerea cererii](https://cotidianzilnic.ro/mostenitorii-pot-incasa-economiile-din-pilonul-ii-in-30-de-zile/) de pensionare, la casa teritorială competentă pentru domiciliul solicitantului sau online. Pentru varianta online, documentele doveditoare trebuie pregătite în format digital. Depunerea poate fi făcută și de un mandatar, adică o persoană împuternicită prin procură specială. Actele necesare se împart între documentele de bază și cele cerute de situația solicitantului: Dosarul de înscriere cuprinde cererea pe formularul din anexa nr. 6, decizia medicală în original, carnetul de muncă, actul de identitate, precum și certificatele de naștere și căsătorie. În privința concediului medical, se depune adeverința care indică data la care s-a încheiat indemnizația pentru incapacitate temporară, împreună cu o copie a ultimului certificat de concediu medical. După caz, se folosește adeverința cu data pierderii calității de asigurat. Dacă invaliditatea are la origine un accident de muncă, este cerut formularul de înregistrare a accidentului de muncă (FIAM), cu avizul inspectoratului teritorial de muncă. Pentru o boală profesională se depune fișa de declarare a bolii profesionale (BP2), avizată de direcția de sănătate publică. Când accidentul de muncă s-a produs în străinătate, aplicarea legislației române de securitate socială se dovedește prin documentul portabil A1 sau printr-un certificat echivalent. Regula privește statele Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European, Elveția, Marea Britanie și statele cu care România aplică un instrument bilateral în domeniu. Solicitantul care este încă angajat aduce o adeverință cu datele de identificare ale angajatorului sau angajatorilor, necesare pentru informarea acestora despre decizia de pensionare. Serviciul militar se dovedește prin livretul militar. Pentru studiile universitare sunt necesare diploma și foaia matricolă sau o adeverință care precizează perioada, durata normală și frecventarea cursurilor la zi. În cazul studiilor urmate în străinătate, se adaugă dovada echivalării în România. În cazul femeilor care cer reducerea vârstei de pensionare pentru creșterea copiilor, dosarul include certificatul de naștere al copilului și, dacă este vorba despre adopție, hotărârea judecătorească definitivă. Activitatea agricolă se probează, în funcție de situație, cu carnetul de pensii și asigurări sociale al membrilor cooperativelor agricole, cu carnetul pentru țăranii care au gospodărie individuală în zone necooperativizate sau cu carnetul de asigurări sociale pentru agricultori. Veniturile și condițiile de muncă se dovedesc prin adeverințe referitoare la sporurile permanente, la condițiile deosebite ori speciale și la venitul brut realizat. În cazul depunerii prin mandatar, dosarul trebuie să conțină procura specială. Cei care beneficiază de legi speciale, printre care persoanele persecutate și revoluționarii, aduc documentele care le atestă această calitate. Persoanele cu reședința în străinătate completează declarația despre locul obișnuit de ședere din anexa nr. 5 la norme. Dacă actele de bază nu acoperă toate perioadele ori drepturile, dosarul se completează cu alte documente legale care dovedesc vechimea în muncă, vechimea în serviciu și elementele necesare stabilirii pensiei. Conform Legii nr. 9/2023, beneficiarii nu mai au obligația de a aduce fotocopii: casele teritoriale copiază gratuit documentele originale. Cine locuiește într-un stat cu care România a încheiat un acord internațional poate înregistra cererea la instituția de asigurări sociale din țara de reședință. Documentele ajung apoi în România prin această instituție. Dacă statul de reședință nu are un asemenea acord, cererea poate fi depusă de un mandatar cu domiciliul în România, în baza unei procuri speciale. Până la emiterea deciziei de pensionare, cererea poate fi retrasă de titular, de reprezentantul său legal sau de mandatar. Casa teritorială informează angajatorul în maximum 10 zile după emiterea deciziei, comunicând numele persoanei, codul numeric personal, tipul deciziei și data acesteia. ## Contribuțiile și evaluarea medicală stabilesc eligibilitatea Legea nr. 360/2023 permite acordarea acestei pensii înaintea vârstei standard, când capacitatea de muncă este diminuată și există stagiu contributiv în sistemul public. Cauza poate fi un accident de muncă, o boală profesională, o altă boală sau un accident fără legătură cu serviciul. Nu este impus un minimum general de ani lucrați pentru acest drept. Este însă necesară existența contribuțiilor eligibile; anumite perioade acoperite prin contracte de asigurare socială nu pot deschide dreptul la pensia de invaliditate. În această categorie intră contractele încheiate în baza Legii nr. 263/2010 începând cu 1 ianuarie 2018, asigurarea retroactivă potrivit Ordonanței de urgență nr. 163/2020 din 28 septembrie 2020 și contractele prevăzute de articolul 6, alineatele (2) și (3), din Legea nr. 360/2023, încheiate începând cu 1 septembrie 2024. Pentru elevi, ucenici și studenți există o excepție: pensia poate fi acordată fără stagiu contributiv atunci când capacitatea de muncă le este diminuată din cauza unui accident de muncă sau a unei boli profesionale survenite în timpul practicii profesionale și din cauza acesteia. Diagnosticul nu este suficient pentru acordare. Medicul expert al asigurărilor sociale examinează persoana și documentele, apoi stabilește gradul. Criteriile sunt cele din Hotărârea Guvernului nr. 48/2025, aplicabile din 14 februarie 2025. ## Veniturile anterioare contează la calculul sumei În 2026, pensia brută rezultă din înmulțirea totalului de puncte cu 81 de lei, valoarea punctului de referință. Pentru perioadele lucrate, punctajul depinde de raportul dintre venitul brut al persoanei și câștigul salarial mediu brut utilizat la calcul în perioada respectivă. Totalul poate cuprinde alte perioade recunoscute legal și puncte de stabilitate. Calculul include și stagiul potențial, o perioadă recunoscută pentru timpul în care persoana nu mai poate contribui. Acesta reprezintă diferența dintre stagiul complet contributiv prevăzut de lege și stagiul deja realizat, fără a depăși timpul rămas până la vârsta standard de pensionare. Gradul descrie capacitatea de îngrijire personală și determină punctajul lunar pentru acest stagiu potențial: - Gradul I: persoana nu se poate îngriji singură; pentru stagiul potențial se acordă lunar 0,25 puncte. - Gradul II: îngrijirea personală este posibilă doar parțial; punctajul lunar este 0,20. - Gradul III: persoana se poate îngriji singură; punctajul lunar este 0,10. Două persoane încadrate în același grad pot avea pensii diferite. Veniturile din trecut, perioadele recunoscute și vârsta influențează calculul, astfel că gradul nu stabilește singur suma de plată. ## Reținerile se aplică peste pragul de 3.000 de lei Contribuția pentru sănătate este de 10% și se aplică numai părții din pensia brută care depășește 3.000 de lei. După scăderea acestei contribuții, asupra sumei rămase peste același prag se calculează impozitul de 10%. Reținerea contribuției pentru sănătate din pensii este prevăzută până la 31 decembrie 2027. La o pensie ipotetică de 6.000 de lei brut, calculul orientativ începe cu cei 3.000 de lei care trec de prag. Din aceștia, contribuția pentru sănătate este de 300 de lei. Rămân 2.700 de lei asupra cărora se aplică impozitul, adică 270 de lei. După rețineri, suma primită este de 5.430 de lei. Este un exemplu al calculului reținerilor, nu o estimare a pensiei pentru un anumit solicitant. ## Indemnizațiile pot completa venitul din pensie Pentru gradul I se achită separat indemnizația de însoțitor. Până la 30 iunie 2026 aceasta era de 2.025 de lei lunar. Din 1 iulie 2026 a ajuns la 2.163 de lei, după majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei. Această indemnizație nu este inclusă în exemplul de calcul al pensiei nete. Pensionarii domiciliați în România ale căror pensii însumate sunt sub 1.281 de lei pot beneficia de indemnizația socială care completează veniturile până la acest nivel. Este o completare a pensiilor, nu o categorie distinctă de pensie. Pensia de invaliditate și prestațiile pentru handicap nu urmează același circuit. Certificatul de handicap este de competența direcției de asistență socială și protecția copilului, nu a medicului care stabilește gradul de invaliditate. Banii pentru handicap sunt plătiți de agențiile de plăți sociale, nu de casele de pensii. Indemnizația lunară pentru adultul cu handicap grav reprezintă 80% din indicatorul social de referință, iar pentru handicap accentuat, 53%. Bugetul personal complementar reprezintă, în funcție de grad, 30%, 22% sau 12% din indicator. În 2026, acesta rămâne la valoarea din decembrie 2025. ## Munca este permisă, dar obligațiile medicale rămân Pensia de invaliditate poate fi primită împreună cu venituri din muncă, indiferent de grad. Beneficiarul trebuie însă să respecte revizuirea medicală și programul de recuperare, atunci când acestea i se aplică. Revizuirile sunt făcute, de regulă, la intervale de unu până la trei ani. Absența din motive imputabile beneficiarului poate determina suspendarea plății. Sunt exceptate persoanele cu invaliditate ireversibilă, cele care au ajuns la vârsta standard și cele aflate la cel mult cinci ani de această vârstă, dacă au realizat stagiul complet contributiv. Modificările situației personale care pot influența dreptul trebuie comunicate casei de pensii în cel mult 15 zile de la apariție. Pensia pentru limită de vârstă presupune atingerea vârstei standard și îndeplinirea stagiului minim. Legea stabilește 15 ani pentru stagiul minim și 35 de ani pentru cel complet, potrivit calendarului de aplicare. La îndeplinirea condițiilor, trecerea de la pensia de invaliditate se face din oficiu: se păstrează suma mai avantajoasă și indemnizația de însoțitor.