# Industria auto europeană poate pierde 726.000 de locuri de muncă până în 2040

> Sectorul european al sistemelor de propulsie ar putea pierde până la 726.000 de locuri de muncă până în 2040, iar valoarea economică ștearsă din industrie este estimată la 95 de miliarde de euro. P...

Publicat: 20 iulie 2026, 12:33 · Actualizat: 7 august 2026, 02:56 · Autor: Teodora Mihail · Categorie: [Bani și Afaceri](https://cotidianzilnic.ro/stiri/bani-si-afaceri/index.html.md) · Pagina web: https://cotidianzilnic.ro/industria-auto-europeana-poate-pierde-726-000-de-locuri-de-munca-pana-in-2040/ · Publicație: Cotidian Zilnic

![Industria auto europeană poate pierde 726.000 de locuri de muncă până în 2040](https://cotidianzilnic.ro/wp-content/uploads/2026/07/industria-auto-europeana-poate-pierde-726-000-de-l-1024x683.jpg)

Sectorul european al sistemelor de propulsie, care are în prezent aproximativ 1,6 milioane de angajați, ar putea ajunge la o pierdere de până la 726.000 de locuri de muncă până în 2040. În același scenariu al actualei legislații europene, valoarea economică ștearsă din industrie este estimată la 95 de miliarde de euro.

Până în 2030, Europa ar urma să piardă aproximativ 375.000 de joburi din acest segment, iar până în 2035 reducerea ar ajunge la circa 660.000, potrivit studiului Institutului Fraunhofer pentru Inginerie Industrială. Evoluția indică faptul că presiunea nu se concentrează doar în orizontul anului 2035, când legislația europeană prevede eliminarea efectivă a vânzărilor de automobile noi cu emisii de CO2 provenite din evacuare, ci începe mai devreme în lanțul de furnizori.

Pentru România, miza este legată mai ales de rețeaua de companii care depind de tehnologiile convenționale, nu de producătorul final. Economia locală include sute de furnizori de cablaje, componente metalice, sisteme de transmisie și elemente pentru motoare clasice. Companiile care depind exclusiv de aceste repere riscă să piardă contracte dacă nu mută investițiile spre componente pentru vehicule electrice, baterii sau software.

Presiunea se vede deja și în piața muncii. Industria auto românească a pierdut 18.100 de angajați în ultimele 16 luni și a coborât la cel mai redus nivel de personal din 2012 încoace. Contracția este corelată cu reculul producției europene, pierderea de competitivitate și presiunile tranziției către mașinile electrice.

Analiza publicată de Auto Motor Sport și citată potrivit [Financiarul](https://financiarul.ro/companii/industria-auto-europeana-risca-726-000-de-locuri-de-munca-pana-in-2040/) a fost comandată de organizațiile patronale Gesamtmetall și Südwestmetall, cu BMW, Mercedes-Benz, Bosch, Mahle, Schaeffler și ZF ca parteneri. Studiul analizează strict sistemele de propulsie și nu include locurile de muncă ce ar putea apărea în software sau în baterii. Asta înseamnă că riscul din activitățile tradiționale este cuantificat, însă compensarea prin segmentele noi nu intră în același calcul.

Germania ar înregistra până în 2040 o scădere a valorii create în sectorul propulsiei de aproximativ 54,2 miliarde de euro, echivalentul unei reduceri de circa 64%. Raportat la pierderea totală estimată la nivel european, economia germană ar concentra mai mult de jumătate din impactul financiar. Pentru furnizorii români integrați în lanțurile industriale germane, această evoluție are efect direct asupra costurilor, volumelor și selecției furnizorilor.

Grupul Volkswagen, Bosch, ZF Friedrichshafen, Mercedes-Benz Group și BMW au anunțat deja măsuri de reducere a costurilor și restructurări. Cauzele indicate sunt încetinirea pieței vehiculelor electrice, concurența din China, costurile ridicate ale energiei și birocrația. Pentru furnizorii din România, asta înseamnă două riscuri simultane: scade cererea pentru componentele vechi, iar pe noile tehnologii competiția vine dintr-o piață chineză cu costuri de producție mai mici și cu o industrie a bateriilor deja puternică.

Automobile Dacia a început electrificarea cu modelul Dacia Spring, însă o mare parte din ecosistemul autohton rămâne ancorată în tehnologiile convenționale. Vulnerabilitatea apare atunci când tranziția producătorului final avansează mai rapid decât reconversia bazei de furnizori.

În scenariul actualei legislații europene, pierderea de valoare economică estimată pentru Europa este de aproximativ 95 de miliarde de euro până în 2040. Într-un scenariu mai flexibil, în care tehnologii diferite de propulsie s-ar menține pentru aproximativ jumătate dintre mașinile noi vândute în 2040, pierderea se reduce la aproximativ 60 de miliarde de euro. Diferența de 35 de miliarde de euro arată că ritmul și arhitectura tranziției influențează direct lanțul industrial.

Pentru companiile românești, expunerea cea mai mare este pe contractele legate exclusiv de transmisii și elemente pentru motoare clasice, într-o piață în care după 2035 dispar efectiv din oferta de automobile noi modelele cu emisii de CO2 la evacuare. Semnalele de risc sunt concentrarea pe componente dedicate exclusiv propulsiei convenționale, expunerea pe clienți europeni care au intrat deja în programe de reducere de costuri și restructurare, dar și lipsa investițiilor în software, componente pentru vehicule electrice și baterii.

Comparația dintre scenariul de 95 de miliarde de euro și cel de 60 de miliarde de euro arată că firmele care pot funcționa într-o perioadă mixtă, cu tehnologii de propulsie diferite, au o fereastră de adaptare mai mare decât cele legate de un singur tip de produs. Pentru exportatorii români, supraviețuirea depinde de viteza cu care pot intra în noile categorii de componente înainte ca facilitățile axate pe motoare cu combustie să fie închise.