Reprezentanții a șapte mari producători de petrol au decis duminică o majorare a producției cu 188.000 de barili pe zi (bpd), o măsură care va intra în vigoare din luna iunie. Aceasta este deja a treia creștere consecutivă din acest an, numai că lucrurile stau puțin diferit față de cum par la prima vedere. Cifrele oficiale ascund o criză profundă pe piața globală a energiei, marcată de tensiuni geopolitice severe.
Cifrele din spatele noii strategii globale
Acordul tehnic a fost parafat în cadrul unei videoconferințe la care au participat Arabia Saudită, Irak, Kuweit și Algeria (toate membre OPEC), alături de aliații lor externi: Rusia, Oman și Kazahstan. Documentul oficial numește această mișcare o „ajustare voluntară” care vine să completeze creșterea de 206.000 de barili pe zi anunțată în aprilie. Scopul declarat, subliniază oficialii, este de a „reafirma angajamentul lor faţă de stabilitatea pieţei”.
Și totuși, este piața cu adevărat stabilă? Comunicatul comun asumat de cele șapte state promite vigilență continuă. „Ţările vor continua să monitorizeze şi să evalueze îndeaproape condiţiile pieţei şi, în eforturile lor continue, să sprijine stabilitatea pieţei”, se arată în document. La precedentele două reuniuni s-au convenit majorări identice, de fiecare dată cu câte 206.000 de barili pe zi.
Blocajul din Golf și iluzia producției
Hai să vedem cum stau lucrurile pe bune. Creșterea producției anunțată este, în mare parte, teoretică. Producătorii din regiunea Golfului Persic se lovesc de o problemă majoră: pur și simplu nu pot exporta o parte din țiței din cauza blocării Strâmtorii Ormuz, un punct absolut critic pentru comerțul maritim global. Totul se întâmplă pe fondul conflictului nerezolvat dintre Iran și Statele Unite, o dispută care ține ostatică logistica energetică mondială.
Prin această strâmtoare trec zilnic 20% din exporturile mondiale de țiței. V-ați gândit vreodată cum o astfel de blocadă, la mii de kilometri distanță, vă poate afecta direct bugetul? Când o cincime din petrolul lumii este blocat, efectul de domino lovește inevitabil și România. Din cauza acestor probleme, producția cumulată a țărilor OPEC a scăzut cu 27,5% în martie, după cum relatează Financiarul într-o analiză a sectorului energetic.
O alianță fisurată. Emiratele Arabe Unite pleacă din OPEC
Dar dinamica puterii se schimbă rapid în lumea aurului negru. Anunțul majorării a venit la doar două zile după o mutare surpriză: Emiratele Arabe Unite (EAU) s-au retras din OPEC și din alianță. Statul arab, care de ani de zile se află într-o dispută deschisă cu Arabia Saudită privind cotele de producție alocate, are o agendă proprie și speră să își mărească producția de la 3,4 milioane de barili pe zi la aproximativ 5 milioane, odată ce situația din Golf se va calma.
Ieșirea Emiratelor Arabe Unite este o fisură istorică în arhitectura organizației.
E drept că economia EAU devine din ce în ce mai puțin dependentă de veniturile din petrol, ceea ce le permite o flexibilitate strategică pe care vecinii lor nu o au. În prezent, doar câțiva membri OPEC (în frunte cu Arabia Saudită) mai au capacitatea reală de a crește producția de țiței, erodând treptat încrederea reciprocă din cadrul alianței.
Următorul test major pentru piețe este programat pe 7 iunie. Atunci va avea loc o nouă reuniune a celor șapte mari producători, dar și o întâlnire a Comitetului Ministerial Comun de Monitorizare (JMMS) al OPEC+. Până atunci, analiștii se tem că vor urma săptămâni cu reduceri ale aprovizionării cu petrol și produse rafinate, cum ar fi kerosenul, o contracție a ofertei care ar putea alimenta din nou inflația în multe țări industrializate.
