Economiile de 10.000 de lei ar fi pierdut putere de cumpărare atât păstrate în moneda națională, cât și schimbate în euro, în perioada august 2025 – august 2026. Investirea aceleiași sume în aur ar fi adus un câștig peste inflație. Comparația privește un interval trecut și nu stabilește randamentele viitoare ale celor trei variante.
La o inflație de 6,27% în perioada analizată, valorile reale rezultate sunt următoarele, potrivit comparației prezentate de Economica.net:
- Banii păstrați în lei ar fi valorat 9.410 lei, cu un randament real de -5,9%.
- Banii convertiți în euro ar fi valorat 9.752 de lei, cu un randament real de -2,5%.
- Banii investiți în aur ar fi valorat 12.849 de lei, cu un randament real de 28,5%.
Valoarea reală exprimă puterea de cumpărare după luarea în calcul a scumpirilor, nu doar suma nominală deținută. Astfel, păstrarea aceleiași sume în lei nu înseamnă păstrarea cantității de bunuri și servicii care poate fi cumpărată cu ea.
Euro a compensat doar parțial pierderea provocată de scumpiri
Diferența dintre cursul valutar și evoluția prețurilor este explicată de Victor Dima, manager de Trezorerie la Tavex România: „Situația poate fi comparată cu alegerea celei mai curate cămăși dintr-un coș cu rufe murdare: euro pare o investiție bună doar atunci când este comparat cu moneda unei țări care se confruntă cu probleme fiscale chiar mai grave decât cele din zona euro. Între 2023 și 2026, leul s-a depreciat cu aproximativ 6–7% față de euro, în timp ce prețurile de consum din România au crescut cu aproape 30%, potrivit datelor oficiale. Cu alte cuvinte, o mare parte din pierderea puterii de cumpărare provocată de inflație nu s-a reflectat în deprecierea nominală a leului față de euro”.
Nici moneda europeană nu și-a păstrat valoarea față de celelalte valute importante. Euro a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele 17 luni în raport cu dolarul american și s-a depreciat inclusiv față de lira sterlină și francul elvețian.
Economica.net leagă presiunea asupra euro de incertitudinile fiscale din Franța și de accentuarea instabilității politice din această țară, a doua economie a zonei euro.
Populația a mărit sumele economisite în valută
Depozitele în valută ale gospodăriilor din România au ajuns în august 2026 la echivalentul a 28,9 miliarde de euro, în creștere cu 5,2% față de aceeași lună din anul precedent, conform datelor Băncii Naționale a României prezentate de Economica.net.
Preferința pentru euro s-a văzut și la cea mai recentă emisiune de titluri de stat de pe Bursa de Valori București: instrumentele în moneda europeană au atras până la 70% din volumul subscris. Interesul pentru titlurile în lei s-a redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut.
Leul a coborât în pofida dobânzii de 6,5%
Potrivit Economica.net, cursul a depășit pragul de 5,35 lei pentru un euro, un nou minim istoric pentru moneda națională, după a patra nominalizare consecutivă făcută de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru.
Banca Națională a României avea o dobândă de politică monetară de 6,5%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Acest nivel nu a fost suficient pentru stabilizarea leului în condițiile evoluțiilor de pe piața valutară.
Economica.net indică un deficit bugetar de peste 7-9% din produsul intern brut și scăderea rezervelor valutare pe fondul intervențiilor băncii centrale pentru susținerea monedei naționale.
Numai în septembrie, rezervele valutare s-au redus cu 4,8 miliarde de euro, pe fondul costurilor ridicate de rambursare a datoriei publice și al adâncirii deficitului de cont curent. Reducerea rezervelor limitează capacitatea băncii centrale de a susține leul.
Agențiile internaționale de rating au coborât calificativul datoriei suverane a României la ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, imediat deasupra categoriei speculative, cu perspectivă negativă. Economica.net apreciază că această situație încurajează retragerea capitalului internațional, ceea ce poate accentua deficitul și deprecierea monedei.
Băncile centrale au cumpărat aur peste media deceniului anterior
O parte dintre rezervele valutare păstrate tradițional în titluri de stat este înlocuită cu aur. Datele Consiliului Mondial al Aurului, citate de Economica.net, indică următoarele achiziții nete ale băncilor centrale.
Pe ani, băncile centrale au cumpărat net 1.082 de tone de aur în 2022, 1.037 în 2023, 1.045 în 2024 și 863 în 2025.
Media anuală din deceniul anterior era de aproximativ 500 de tone. În cei patru ani, totalul a fost de aproape 4.030 de tone, peste producția minieră anuală de aur la nivel mondial.
La sfârșitul anului 2025, aurul reprezenta 27% din rezervele internaționale calculate la valoarea de piață, comparativ cu 22% pentru obligațiunile guvernamentale americane și 15% pentru euro. Aprecierea metalului prețios a contribuit în mare măsură la această distribuție.
Sondajul din 2026 al Consiliului Mondial al Aurului, prezentat de Economica.net, arată că 83% dintre băncile centrale se așteaptă la creșterea ponderii aurului în rezervele internaționale în următorii cinci ani. Un procent record de 45% intenționează să își mărească propriile dețineri în următoarele 12 luni.
În același sondaj, 74% anticipează reducerea ponderii dolarului american. Pentru euro, așteptările indică mai degrabă menținerea poziției actuale.
