O declarație venită de la cel mai înalt nivel al statului român pune pe masă o realitate dură despre parteneriatul strategic cu Statele Unite. Consilierul prezidențial Marius Lazurca a afirmat fără ocolișuri că România, deși importantă, nu are un caracter necesar pentru Washington. E drept că mulți intuiau asta, dar acum a fost spus oficial.
Axa intereselor se mută spre Asia
V-ați gândit vreodată cum arată țara noastră pe harta marilor decizii de la Casa Albă? Dezbaterea a fost aprinsă de Marius Lazurca, consilierul prezidențial pentru Securitate Națională și Politică Externă. Prezent la TVR Internațional, oficialul a explicat că dinamica economică globală dictează regulile jocului, iar atenția Washingtonului s-a mutat de ceva vreme.
„Realitățile geopolitice globale sunt în evoluție, ele depind de niște elemente obiective, în ce regiuni ale globului se produce un PIB mai accelerat, ce zone se înarmează mai convingător, care cresc din punct de vedere demografic, care sunt zonele unde industriile avansează mai dinamic și nu e întâmplător sau discreționar faptul că începând chiar cu președintele Obama, SUA și-a declarat interesul de a se focaliza în politicile sale de securitate asupra zonei indo-pacifice. Nu. Mi-e teamă că România nu e vitală pentru SUA”, a declarat Lazurca.
Si totuși, parteneriatul nostru livrează rezultate concrete pe teren. Pentru a echilibra balanța, consilierul a amintit eforturile logistice și militare susținute de București: „Demonstrația e ușor de făcut, România și nu altcineva găzduiește scutul antirachetă de la Deveselu, România și nu altcineva găzduiește un contingent important de trupe americane, România și nu altcineva a fost solicitată să contribuie, și am făcut-o, la efortul de război al SUA împotriva Iranului. Exemplele sunt numeroase și le știe toată lumea”.
Unde ne situăm pe radarul american
Afirmațiile de la Cotroceni reflectă exact arhitectura geopolitică actuală, confirmă politologul Radu Carp. Până la urmă, piețele financiare și strategiile de securitate se bazează pe ierarhii stricte, nu pe discursuri diplomatice.
„Este foarte corectă declarația domnului Lazurca. Da, România nu e chiar irelevantă, dar nu e nici foarte relevantă pentru Statele Unite. În momentul de față, relevante sunt alte state: Israel, Cuba, Venezuela, Iran, acestea sunt punctele centrale ale relațiilor americane în prezent. România este parte a Uniunii Europene, are o umbrelă de securitate. Este importantă pentru că, așa cum a spus domnul Lazurca, ocupă această poziție geografică și, pe baza acestei poziții și a meritelor sale proprii, face parte din NATO, are baza de la Mihail Kogălniceanu, dar cam atât. Nu suntem în top cinci al țărilor esențiale pentru Statele Unite”, explică politologul, conform unei analize Financiarul.
Iar geografia ne oferă atât avantaje, cât și limitări severe. Nu controlăm strâmtori strategice, iar influența noastră directă în rezolvarea conflictelor din regiune rămâne, hai să fim serioși, marginală. Expertul demontează și iluzia unei influențe politice majore peste ocean: „Eu aș fi fost și mai tranșant: da, România este importantă, de aceea e membră NATO. Dar nu suntem punctul nodal, nu avem strâmtori. Suntem o țară riverană la Marea Neagră, o mare afectată de conflicte în care noi nu avem un cuvânt de spus. Nu putem contribui vizibil la dezamorsarea lor. Am avut un instrument modest, coridorul de cereale, îl avem și în continuare, dar devine din ce în ce mai puțin important. Și asta a vrut să spună Marius Lazurca. Nu există niciun partid politic sau personaj politic care să aibă ușă deschisă la Washington în numele României, oricând și în orice situație. Ceea ce e perfect adevărat”.
Mitul comparației cu Germania
Dar cum rămâne cu prezența militară americană pe continent? Când vine vorba de o eventuală retragere a trupelor, lucrurile stau puțin diferit față de percepția publică. O diminuare a avut deja loc.
„Nu prea există acest risc, pentru că s-a produs deja. Comparativ cu contingentele din Germania și cele din România, diferența e de 1 la 20. Ce s-a întâmplat în Germania este regretabil. Este o decizie proastă a administrației americane. Chiar și în Partidul Republican s-a subliniat acest lucru. Probabil că la următoarea administrație se vor corecta aceste lucruri, pentru că America vrea să fie putere globală, iar asta nu e posibil fără o perspectivă globală, pe care Europa o oferă în primul rând”, notează profesorul Carp.
De ce primește Germania o cu totul altă atenție? Istoria Războiului Rece și greutatea economică uriașă a Berlinului dictează un alt tip de relație, una în care noi nu prea avem un cuvânt de spus. „Germania este cu totul altceva. Nu ne putem compara din punct de vedere al condițiilor oferite trupelor americane, al importanței strategice forjate în timpul Războiului Rece. Germania este altceva, e o dispută germano-americană în care noi suntem terți. Nu avem un cuvânt de spus într-un sens sau altul”, adaugă expertul.
Totul pornește de la aranjamentele de securitate stabilite după Al Doilea Război Mondial, când statul german (sau ce a rămas din el) a fost supus unor reguli extrem de stricte. „Germania a avut restricții militare și acestea trebuiau compensate cumva. Trupele aliate, sovietice, americane, franceze și britanice, au rămas o bună perioadă pe teritoriul german. Nu era doar o prezență americană. Mult diminuată față de anii ’50, dar Berlinul, de exemplu, avea administrație militară împărțită între cele patru puteri”, concluzionează Radu Carp.
Pentru mediul de afaceri din România, această clarificare a poziției noastre strategice funcționează ca un duș rece necesar. Când știi exact pe ce loc te afli în prioritățile partenerului principal, devine clar că dezvoltarea economică internă și atragerea de capital privat rămân singurele ancore reale pe care le putem controla direct la București.
