Antonio Andrusceac, Deputat AUR: 5G-UL NE POATE COSTA 1, 5 MILIARDE DE EURO

Antonio Andrusceac, deputat AUR, a declarat într-o postare facută public vineri pe canalul său de Facebook că 5G-ul ne poate costa miliarde de euro. Acesta a corespondat cu Comisia Europeană pe tema Proiectului de Lege 5G al guvernului și consideră că saltul peste anumiți pași procedurali nu este benefic.

Conform postării sale, Andrusceac consideră că, ”Deși guvernul insistă că sunt chestiuni ce țin de legislație secundară, Comisia Europeană confirmă negru pe alb că, din moment ce România nu a notificat în prealabil schița acestui proiect, s-a încălcat Art. 5 (1) al Directivei UE 2015/1535. Tot Comisia Europeană avertizează, oferind și exemple precedente de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, că România ar putea fi forțată să plătească compensații de până la 1.5 miliarde de Euro! Legea are un text neclar, cu accent mai mult pe producători decât pe operatori, deși relaţia noastră directă este cu operatorii.”

Mesajul primit de acesta în urma corespondenței cu Comisia Europeană este următorul:

Stimate domnule Antonio Andrușceac,

Aș dori să vă mulțumesc pentru observațiile dvs. cu privire la Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructurile informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G

Aș dori să reamintesc că, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Directiva (UE) 2015/1535 „Statele membre comunică imediat Comisiei orice proiect de regulament tehnic, cu excepția cazului în care doar transpune textul integral al unui standard internațional sau european […] ”.

Această dispoziție citită coroborat cu articolul 1 litera (f) din aceeași directivă care stabilește definiția unei „reglementări tehnice” în sensul directivei prevede că: „ Reglementare tehnică ”înseamnă specificații tehnice și alte cerințe sau reguli privind serviciile, inclusiv dispozițiile administrative relevante, a căror respectare este obligatorie, de jure sau de facto, în cazul comercializării, furnizării unui serviciu, stabilirii unui serviciu operator sau utilizare într-un stat membru sau o parte importantă a acestuia, precum și dispozițiile legale, reglementările sau administrative ale statelor membre, cu excepția celor prevăzute la articolul 7, care interzic fabricarea, importul, comercializarea sau utilizarea unui produs sau interzicerea furnizării sau utilizarea unui serviciu sau a unei instituții ca furnizor de servicii. ”

Din textul directivei reiese că nu se face nicio distincție între legislația primară și legislația secundară, prin urmare aș dori să reiterez că în cazul în care proiectul de norme naționale conține reglementări tehnice (inclusiv specificații tehnice, alte cerințe sau norme privind serviciile societății informaționale), astfel cum sunt definite la articolul 1 din Directiva (UE) 2015/1535, aceste reglementări tehnice trebuie notificate Comisiei în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din directivă.

Conform jurisprudenței Curții de Justiție a UE (cazul C 194/94 CIA Security International), neîndeplinirea obligației de notificare în temeiul Directivei (UE) 2015/1535 constituie un defect procedural substanțial în adoptarea reglementarea tehnică în cauză, care implică faptul că orice persoană interesată ar putea contesta legalitatea reglementării tehnice în fața unei instanțe naționale și ar putea solicita inaplicabilitatea acesteia.

În ceea ce privește întrebarea dvs. privind despăgubirea, aș dori să vă reamintesc Hotărârea CJUE privind cazul Berlington Ungaria și alții (Cauza C-98/14, EU: C: 2015: 386, punctele 107-110) că articolele 8 și 9 din Directiva 98/34 sunt destinate să confere drepturi persoanelor fizice, în așa fel încât încălcarea lor de către un stat membru dă dreptul persoanelor fizice de a obține de la statul membru respectiv despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca rezultatul acestei încălcări pe baza legislației UE.

Salutări calde,

Bence Horvath

Responsabil juridic – Directiva privind transparența pieței unice

Pe 19 mai deputații au adoptat proiectul de lege privind rețelele 5G, urmând ca Senatul să dea votul final. Proiectul a fost adoptat în forma trimisă de Guvern, o formă neclară și prea puțin revizuită. În forma actuală, potrivit proiectului, furnizorii de comunicații vor putea utiliza în rețelele 5G numai tehnologii, echipamente și programe software de la producători autorizați în prealabil prin decizie a premierului, pe baza avizului CSAT. De asemenea, documentul prevede că România va ține cont de obligațiile față de UE și SUA.