Adoptarea urgentă a legilor din PNRR a devenit o problemă cu impact economic direct, după ce premierul interimar Ilie Bolojan a spus că peste 4,5 miliarde de euro depind de acest pas, iar suma echivalează cu 1% din PIB. În lipsa acestor acte normative, România riscă să piardă finanțare ieftină, să afecteze încrederea investitorilor și să transfere costuri suplimentare către stat, firme și cetățeni.
Ilie Bolojan a explicat miza în termeni direcți: „Fondurile din PNRR acționează ca un motor de creștere economică. Fără ele, agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea în țara noastră. Efectul ar fi creșterea costurilor de împrumut, atât pentru stat, cât și pentru firme și cetățeni, iar fondurile de investiții ar ocoli România. Trebuie să evităm acest pericol!”
Banii care ar mai putea fi încasați în acest an susțin investiții deja bugetate în autostrăzi, căi ferate, spitale, școli și energie. Dacă fluxul financiar se oprește, diferența se mută în datorie. În același timp, simpla adoptare a legilor în Parlament nu este suficientă. Potrivit Financiarul, Comisia Europeană trebuie să declare conformă forma legilor adoptate, iar fără această validare România nu poate încasa tranșele rămase.
Întârzierea mărește riscul de blocaj și în etapa finală de aprobare. România are șase proiecte care își așteaptă aprobarea. Un jalon critic este noua Lege a salarizării, aflată în faza finală la Ministerul Muncii și care trebuie asumată parlamentar de un guvern fără majoritate. Această lege implică o creștere estimată a cheltuielilor statului de 8 miliarde de lei anual.
Ilie Bolojan a avertizat și asupra efectului mai larg asupra finanțării economiei. El a spus: „Indiferent ce guverne vom avea în anii următori, nu vom putea evita împrumuturile, pentru că necesarul de finanțare e mare. Și ne putem finanța la costuri rezonabile doar dacă ne îmbunătățim sau, măcar, ne menținem ratingul de țară.” În aceste condiții, pierderea fondurilor europene nu rămâne doar o problemă bugetară, ci se transmite în dobânzi mai mari pentru stat, în credite mai scumpe pentru firme și în condiții mai dificile pentru investițiile private.
PSD a anunțat că nu va vota proiecte de lege fără propriile condiții pentru „protejarea intereselor naționale” și a cerut Guvernului să își caute majoritatea. În paralel, Sorin Grindeanu a susținut că proiectele privind restanțele din PNRR nici măcar nu au fost depuse la Camera Deputaților. Declarația lui a fost explicită: „A mai trecut o zi. Am verificat acum în tot aparatul administrativ al Camerei Deputaților. Parlamentarii puterii nu au depus NICIUN proiect de lege privind restanțele din PNRR. Cum se poate convoca sesiune extraordinară dacă nu avem niciun proiect depus?! Cum Guvernul demis nu mai poate depune inițiative la Parlament, era de datoria aleșilor PNL și USR să facă acest lucru. Nu au făcut-o!”
În acest moment, blocajul are două componente: PSD condiționează votul, iar parlamentarii puterii sunt acuzați că nu au pornit formal traseul legislativ. În paralel, riscul financiar rămâne evaluat la 4,5 miliarde de euro.
