În cursa pentru automatizare și confort, adesea facem compromisuri și uităm să apărăm ce avem cel mai de preț: însăși intimitatea noastră, viața noastră privată și pozele cu penisurile noastre. De la Facebook și Snapchat unde punem poze cu mâncarea noastră, cu copiii noștri sau cu animalele noastre, până la Google care ne citește toate e-mailurile și știe tot despre noi, până la iCloud care are toate pozele cu noi.

O minune a tehnicii recente sunt pisoarele publice care se spală singure, trăgând apa în momentul în care terminăm de micționat. E o invenție binevenită, care are menirea de a igieniza atât mall-urile cât și pe noi înșine, pentru că nu mai trebuie să tragem apa la pisoar apăsând același buton pe care îl apasă toată lumea, fiecare cu microbii și bolile sale.

Însă în goana după mâini curate uităm să ne întrebăm: cine ce face cu pozele penisurilor noastre?

Tehnologia e simplă: camera de deasupra pisoarului pozează penisul, îl trimite către un server central care conține algoritmi de machine learning (pentru a putea recunoaște că, într-adevăr în poză este un penis și deci o micțiune a avut într-adevăr loc), și dacă într-adevăr poza este a unui penis, sistemul integrat trage apa. Aceste sisteme sunt atât de performante încât pot recunoaşte orice penis de orice formă din orice poză în nanosecunde.

Fig. 1
Fig. 1

Dar își pune cineva întrebarea: „este oare etic?”. Cine administrează aceste sisteme şi aceste servere pe care sunt stocate pozele penisurilor noastre? Am vreo asigurare că pozele penisurilor noastre nu sunt folosite în alte scopuri? Oare sunt folosite în cercetare? Oare sunt ulterior vândute unor colecţionari sau perverşi? E o întrebare cu atât mai delicată cu cât multe dintre stabilimentele care folosesc acest sistem au şi pisoar pentru copii!

Fig. 2: pisoar pentru copii
Fig. 2: pisoar pentru copii

Care este autoritatea care reglementează aceste aspecte?

COMENTARII DE LA SUPER FANI